Lucian Dîrdală: Nu putem decât să sperăm că în Alaska se va deschide drumul spre o încetare a focului

Întrebat dacă întâlnirea de vineri ar putea să reprezinte un prim pas într-un proces mai amplu de pace, Dîrdală a susţinut: „ Primul pas trebui să fie un acord de încetare a focului pe actualele aliniamente”.

Acesta a mai menţionat că demararea unui proces de pace mediat de Statele Unite ale Americii ar fi un proces cu ample dificultăţi. „Nu putem decât să sperăm că aşa va fi, că în Alaska se va deschide drumul spre o încetare a focului care să fie suficient de solidă pentru a susţine un proces de mediere care, inevitabil, va fi dificil şi complex, va angrena mai mulţi actori internaţionali de prim rang. Nu se poate anticipa acum structura unui asemenea proces, dar în mod evident ne-am putea gândi la o întâlnire Putin-Zelenski, mediată de preşedintele Donald Trump. Cel mai probabil, ea nu s-ar produce prea curând, ar trebui pregătită de diplomaţia SUA prin contacte cu omologii din cele două ţări”, a declarat lectorul universitar.

Despre obstacolele ce ar îngreuna un potenţial proces de pace, Lucian Dîrdală a menţionat că a identificat cinci.

1. Suntem în epoca politicii de mase, legitimitatea conducătorilor depinde în mod esenţial de percepţia opiniei publice (şi acest lucru este valabil nu doar în cazul democraţiilor) că ei fac totul pentru prezervarea statului în toate dimensiunile lui: teritoriu, populaţie, statut internaţional, interese vitale. E mult mai greu de încheiat înţelegeri decât în epocile anterioare;
2. Nefiind vorba de o victorie / înfrângere clară a unei dintre părţi, există tentaţia de a continua lupta, în aşteptarea unui context mai favorabil pentru negocieri;
3. Rusia a formulat situaţia în termenii unui conflict mai amplu cu Occidentul pentru a restaura vechiul său statut de mare putere, invazia în Ucraina nefiind decât partea „armată” a acestui conflict;
4. Costurile politice ale concesiilor / cedărilor la negocieri sunt mari atât la Kiev, cât şi la Moscova – preşedintele Putin ar putea avea mari probleme interne dacă acceptă o soluţie pe care imperialiştii puri şi duri ar considera-o umilitoare;
5. Sancţiunile şi izolarea internaţională a Moscovei nu au produs suficiente efecte pe termen scurt”, a susţinut Lucian Dîrdală.

Privind un potenţial eşec al discuţiilor, Dîrdală a susţinut că acest fapt ar putea genera un val de imprevizibilitate din partea administraţiei Trump. „În caz de eşec este foarte probabil ca sprijinul american să se intensifice, dar aici se deschide un vast orizont de posibilităţi. Sunt Statele Unite dispuse să ajute Ucraina în aşa fel încât Kremlinul să constate că perpetuarea ostilităţilor ar fi intolerabilă? Şi cât timp ar dura un asemenea proces?”, a comunicat lectorul universitar.

Despre scenariul opririi sprijinului militar american, Dîrdală a subliniat că un astfel de demers ar punte aliaţii europeni într-o situaţie dificilă: „Da, o asemenea decizie ar pune Europa într-o poziţie foarte dificilă, aproape imposibilă. Un sprijin economic şi militar care să susţină efortul de război ucrainean, fără participarea SUA, este greu de imaginat, mai ales din cauza dificultăţilor economice şi a presiunii politice a populiştilor, dintre care mulţi se opun sprijinirii Kievului”.

Un potenţial impact al întâlnirii Trump-Putin de vineri ar putea să fie intensificarea războiului hibrid rusesc împotriva Republicii Moldova. Deşi a menţionat că discuţiile nu vor urmări influenţa Federaţiei Ruse în regiune, există riscuri pentru Republica Moldova. „Chiar în ipoteza unui succes al discuţiilor din Alaska, nu va fi vorba decât de o încetare a focului între forţele ruse şi cele ucrainene, nu de o soluţie politică de natură să pună capăt provocărilor ruse în regiune – deci, şi în Republica Moldova. Varianta intensificării războiului hibrid al Rusiei în Republica Moldova ar putea apărea în cazul unui eşec, al unui sfârşit abrupt al convorbirilor din Alaska. Trebuie observat, însă, că agresiunea non-militară rusă împotriva Chişinăului a atins deja cote înalte, dată fiind şi apropierea alegerilor legislative”, a declarat Dîrdală.

Despre poziţionarea în plan extern a României, Lucian Dîrdală susţinea că influenţa diplomaţiei de la Bucureşti s-a diminuat însă nu s-ar punea probleme de o afectare a unităţii europene: „Până acum, România s-a încadrat riguros în poziţia Uniunii Europene şi în mod cert o va face în continuare. În interiorul Uniunii, ponderea noastră în procesul decizional a scăzut, din păcate, din cauza dificultăţilor noastre interne, însă nu suntem o ţară problematică din punct de vedere al coeziunii comunitare”.

Vineri urmează să se desfăşoare summitul bilateral între Statele Unite ale Americii şi Federaţia Rusă, cu participarea lui Donald Trump şi a lui Vladimir Putin. Întâlnirea dintre preşedinţi marchează prima întrevedere între un lider de la Casa Albă şi unul de la Kremlin, de la Summitul de la Geneva din iunie 2021 când fostul preşedinte, Joe Biden s-a întâlnit cu Vladimir Putin.