Moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan: „România nu este de vânzare”

Principalul inițiator al demersului este senatorul Ninel Peia, membru al grupului parlamentar „Pace – Întâi România”. Moțiunea este susținută de aleși din partea AUR și de mai mulți deputați neafiliați. Printre semnatari se regăsește și fostul premier Victor Ponta. Conform anunțului, documentul va fi înregistrat oficial vineri, la ora 12:00, la Birourile permanente reunite ale Parlamentului, scrie Gândul.

Motivele invocate de semnatari

Principalul reproș adus Guvernului este legat de decizia de a-și angaja răspunderea pe legea pensiilor magistraților, considerată de semnatari un abuz.

În textul documentului, inițiatorii acuză o „acaparare a statului” de către USR, formațiune căreia îi atribuie controlul asupra unor instituții de importanță strategică, precum Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării, Ministerul Economiei și cel al Mediului. De asemenea, se susține că USR ar influența companiile de stat și media publică, aducând astfel atingere intereselor naționale.

Potrivit inițiatorilor, moțiunea reprezintă vocea parlamentarilor independenți și a cetățenilor care dezaprobă influența pe care USR ar exercita-o în aparatul de stat.

Moțiunea de cenzură: Poziția coaliției de guvernare

Partidele care formează majoritatea parlamentară au respins categoric inițiativa. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat ferm că partidul său nu va vota moțiunea de cenzură, subliniind stabilitatea actualei coaliții. „Nu anticipez că parlamentarii PSD vor vota în favoarea moțiunii”, a precizat acesta.

Poziții similare au fost exprimate și de liderii celorlalte partide de la guvernare, inclusiv UDMR, care au exclus posibilitatea unei rupturi a alianței. În acest context, sprijinul numeric pentru demiterea guvernului este insuficient. Surse politice indică faptul că moțiunea este percepută mai mult ca un gest simbolic și o manevră de imagine, decât ca o amenințare reală la adresa executivului.

După înregistrarea oficială, moțiunea de cenzură va intra în procedura parlamentară. Aceasta presupune stabilirea unui calendar pentru dezbaterea în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului, urmată de votul final.