Nazare: Legea responsabilității fiscal-bugetare nu mai permite creșteri ale cheltuielilor de personal. Disciplina fiscal-bugetară este o obligație, nu o opțiune

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat miercuri, în ședința de Guvern, situația actualizată privind implicațiile Legii responsabilității fiscal-bugetare. Conform celor mai recente date Eurostat, datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB la finalul primului trimestru din 2026.

Potrivit acestuia, depășirea pragului de 60% din PIB activează reguli suplimentare privind controlul cheltuielilor și reducerea graduală a datoriei. Ministerul Finanțelor are obligația de a informa Guvernul atunci când sunt depășite pragurile prevăzute de lege și de a prezenta implicațiile și măsurile necesare.

„Ce înseamnă concret acest lucru: România are o limită foarte clară pentru noi angajamente bugetare. Câr timp datoria se menține la peste 60% din PIB, Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială.
În acest context, orice inițiativă cu impact bugetar trebuie fundamentată și calibrată în limitele cadrului fiscal-bugetar în vigoare și ale anvelopelor de cheltuieli stabilite prin Strategia fiscal-bugetară, cu evaluarea completă atât a impactului imediat, cât și a efectelor de anualizare și a riscurilor pe termen mediu. Această abordare trebuie să constituie cadrul de referință inclusiv pentru definitivarea noii legi a salarizării, dar și pentru celelalte inițiative cu impact asupra cheltuielilor permanente”, a explicat Nazare.

El a subliniat că această abordare trebuie să stea inclusiv la baza elaborării noii legi a salarizării.

„Eventualele priorități sau realocări între diferite priorități trebuie realizate în interiorul anvelopelor fiscal-bugetare stabilite, fără generarea unor presiuni suplimentare asupra traiectoriei de deficit și datorie publică. De aceea, în discuția privind noua lege a salarizării dar şi în alte inițiative ale acestei perioade, trebuie să avem o imagine completă și realistă asupra măsurilor pe care ni le putem permite și asupra riscurilor ulterioare. (…) În acest moment, Legea responsabilității fiscal – bugetare nu mai permite creşteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal”, a afirmat Nazare.

Datoria publică a României va crește în următorii doi ani, potrivit estimărilor

Potrivit estimărilor Ministerului Finanţelor, datoria publică calculată conform metodologiei europene ar urma să ajungă la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 şi 63,9% în 2028, înainte de intrarea treptată pe o traiectorie descendentă.

„România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, iar planul de consolidare fiscală convenit cu Comisia Europeană presupune limite clare pentru creșterea cheltuielilor. România trebuie deci, în continuare, să demonstreze că își poate menține finanțele publice sub control. Estimările actuale arată că datoria publică ar putea ajunge la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028, urmând, ulterior, intrarea treptată pe o traiectorie descendentă, însă doar în condițiile menținerii parcursului de reducere a deficitului bugetar. Tocmai de aceea, deciziile pe care le luăm azi au efect pentru mai mulți ani, nu doar pentru bugetul anului următor”, a adăugat ministrul interimar al Finanțelor.

Pe de altă parte, Nazare afirmă că rezultatele execuției bugetare din primul semestru arată că măsurile de consolidare au început să producă efecte. Deficitul cash s-a redus la aproximativ 42 de miliarde de lei, de la 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, în timp ce deficitul primar s-a redus cu aproape 74%. Veniturile au crescut cu aproximativ 32 de miliarde de lei, iar cheltuielile totale au fost menținute sub control, în pofida creșterii costurilor cu dobânzile.

„Obiectivul a fost să prevenim pierderea calificativului de investiții, însă agențiile de rating transmit un semnal clar: România trebuie să continue consolidarea fiscală și să demonstreze că poate evita blocajele și derapajele care ar afecta credibilitatea finanțelor publice. Mesajul meu în Guvern rămâne unul de prudență și de rigurozitate în analiza oricărei decizii cu impact bugetar. Este obligatoriu să alegem foarte atent ce angajamente permanente ne asumăm în perioada următoare. O derogare de la regulile fiscal-bugetare nu este o simplă formalitate: poate pune sub semnul întrebării credibilitatea și stabilitatea țării și poate expune România la riscuri suplimentare într-o perioadă volatilă”, a mai spus Nazare.

Nazare: Guvernul trebuie să închidă jaloanele PNRR în termenele asumate

Ministrul interimar al Finanțelor a mai subliniat că Guvernul trebuie să închidă jaloanele PNRR în termenele asumate și să răspundă nevoilor din economie și societate, însă fără destabilizarea bugetului și a traiectoriei de reducere a deficitului.

„Dacă menținem această direcție, câștigul este unul pe care îl vom putea vedea toți. Este o Românie care își poate finanța mai sănătos școlile, spitalele și infrastructura, care poate susține investițiile și care devine mai rezistentă atunci când apar crize. Consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Scopul este să reconstruim spațiul bugetar care să ne permită, în anii următori, să facem politici publice și investiții fără să lăsăm nota de plată generațiilor următoare”, a conchis acesta.