Nicușor Dan revine asupra „naționalismul sănătos”: Puneți patriotism în loc. Mesaj pentru cei care „se înfășoară de trei ori pe zi cu tricolorul”

„Problema mare este că suntem într-o situație în care, pe o chestiune națională, de identitate, se pronunță foarte gălăgios o parte a spectrului politic”, a spus Nicușor Dan, întrebat ce presupune conceptul de „naționalism sănătos”.

Președintele consideră că vocile moderate au ajuns să evite temele legate de identitatea și atașamentul față de țară de teama de a nu fi asociate cu discursurile radicale.

„Cumva, toți ceilalți sunt timorați să spună, pentru a nu se asocia cu acest discurs extrem de zgomotos: «Eu iubesc țara asta, eu vreau ca copiii mei să trăiască aici, încerc să ajut țara asta ca să se dezvolte și să aibă un viitor pentru copiii mei»”, a afirmat șeful statului.

În opinia sa, tocmai acest tip de mesaj lipsește din spațiul public, în timp ce în societățile occidentale funcționale atașamentul oamenilor față de țara în care trăiesc și muncesc este exprimat fără ca el să fie automat asociat cu radicalismul.

Nicușor Dan: „Puteți să puneți în loc de naționalism patriotism”

Președintele a revenit și asupra alegerii termenului care a generat cele mai multe discuții după intervenția sa de la Catedrala Națională.

„Pentru mine, naționalism are un sens foarte juridic sau, dacă vreți, constituțional. Și pentru oricine are orice fel de suspiciune poate să pună în loc de naționalism patriotism”, a declarat Nicușor Dan.

El spune că nu a încercat să transmită un mesaj ideologic mai amplu.

„N-am vrut să spun mai mult decât asta, decât ceva care are o identitate între tine și țara ta și pe care să o exprimi cu decență în spațiul public.”

Declarația vine după discursul susținut pe 1 septembrie la Catedrala Națională, la deschiderea Întâlnirii Internaționale a Tinerilor Ortodocși. Atunci, Nicușor Dan spunea că România are nevoie de mai multă asumare publică a valorilor, a propriei istorii și a unui „naționalism sănătos”, în timp ce spațiul public este prins între „defetiști” și „demagogi”.

„Țara asta are o istorie. Noi nu venim de nicăieri”, spunea atunci președintele, susținând că românii trebuie să fie mândri de oamenii care au construit România și să creadă că pot duce mai departe dezvoltarea țării. El avertiza însă că discursul despre identitate este ocupat, pe de o parte, de cei care afirmă că „nu o să putem face nimic în țara asta”, iar pe de altă parte de politicieni care „se bat cu pumnii în piept” și folosesc trecutul în scop demagogic.

Va apărea un partid al „naționalismului sănătos”? Nicușor Dan: „Nu este în sfera mea de preocupare”

Întrebat la Euronews dacă un asemenea discurs ar avea nevoie și de o mișcare politică, Nicușor Dan a spus că mesajul său a fost apreciat inclusiv de politicieni din formațiuni diferite.

„Nu vă ascund că au fost oameni politici din toate formațiunile care mi-au scris mesaje după asta și au spus: «Da, ați avut dreptate, e bine că ați spus asta»”, a declarat președintele.

El a respins însă ideea că discursul ar fi fost începutul construirii unei noi platforme politice.

„Nu am făcut asta ca să declanșez cine știe ce mișcare politică în societate, ci a fost un mesaj de care cred eu că era nevoie.”

Nicușor Dan spune că trebuie schimbată percepția potrivit căreia doar discursul naționalist ostentativ demonstrează atașamentul față de România.

„Trebuie numai să echilibrăm tipul acesta de mesaj, să nu pară că, dacă nu te bați cu pumnii în piept și te înfășori de trei ori pe zi cu tricolorul, nu ții la țara asta.”

Întrebat direct dacă vede necesar un „partid prezidențial” care să promoveze această direcție, șeful statului a exclus scenariul.

„Constituțional, președintele este în afara jocului partidelor politice. (…) Nu este în sfera mea de preocupare să creez partide politice”, a spus Nicușor Dan.

Ce a vrut să spună prin „farisei” și „defetiști”

Președintele a explicat în același interviu și termenii folosiți în discursul de la Catedrala Națională.

În cazul „fariseilor”, Nicușor Dan a spus că se referă la persoane care folosesc religia și sentimentul religios în scop politic sau personal.

„Fariseu este cineva care se folosește de religie, de sentimentul religios, în mod oportunist ca să parvină”, a spus președintele.

El a făcut distincția între credința manifestată cu „smerenie” și folosirea zgomotoasă a religiei pentru obținerea unui avantaj în spațiul public.

În ceea ce privește defetismul, Nicușor Dan spune că problema apare atunci când imaginea României este redusă exclusiv la eșecurile statului.

Președintele a admis că România continuă să aibă probleme serioase legate de corupție, funcționarea administrației și a unor instituții sau de justiție, dar a susținut că acestea trebuie puse în balanță cu progresele ultimelor două decenii.

„România a avut o dezvoltare economică impresionantă în 20 de ani”, a afirmat Nicușor Dan, invocând inclusiv reacțiile unor diplomați străini care au revenit în țară după mai multe decenii și au remarcat schimbarea acesteia.

Șeful statului a dat ca exemplu și absorbția de aproximativ 99% a fondurilor europene din exercițiul financiar clasic, spunând că asemenea rezultate trebuie, de asemenea, recunoscute atunci când este evaluată evoluția României.