Oana Țoiu, despre măsurile României pentru apărarea Mării Negre: „Prioritatea este un efort diplomatic pentru a obține un armistițiu”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

România cere întărirea flancului estic al NATO și a capacităților de descurajare și apărare la Marea Neagră, prin finanțări europene pentru protejarea frontierelor și securitatea maritimă, a declarat vineri ministra interimară de Externe, Oana Țoiu.

Întrebată ce măsuri concrete ia România în contextul dronelor care s-au apropiat de teritoriul național și al navelor comerciale atacate în Marea Neagră, Oana Țoiu a spus că țara continuă cooperarea cu Bulgaria și Turcia pentru protejarea navigației.

Potrivit ministrei interimare, reuniunea NATO din 20 octombrie a fost convocată de secretarul general al Alianței, Mark Rutte, la solicitarea României, după întâlnirea acestuia cu președintele Nicușor Dan și premierul Bulgariei.

Oana Țoiu răspunde acuzațiilor privind dreptul de veto al României în UE: „Niciun ministru de externe nu poate renunța la dreptul de veto”

Oana Țoiu: concurență de aproximativ 18 aplicanți pe loc la concursul pentru intrarea în diplomație

„În primul rând, adunarea NATO, pe care o menționați, care va avea loc pe 20 octombrie, dedicată Securității la Marea Neagră, este convocată de Secretarul General Mark Rutte la cererea României după întâlnirea pe care a avut-o cu Președintele Nicușor Dan și cu Premierul Bulgariei. Este o consecință directă a cerinței noastre”, a declarat Oana Țoiu.

România a intensificat cooperarea cu Bulgaria și Turcia

Ministra interimară de Externe a precizat că România a crescut în acest an nivelul de colaborare cu Bulgaria și Turcia, celelalte două state aliate de la Marea Neagră.

Cooperarea dintre cele trei țări exista deja în domeniul operațiunilor de deminare, rolul acesteia fiind să mențină navigația în siguranță.

În prezent, aceasta se referă și la protejarea infrastructurii critice.

„Infrastructura critică de la Marea Neagră pentru România este, așa cum știți, esențială atât din perspectiva potențialului cablurilor de conectare, cablurilor submarine, cât și, evident, din perspectiva producerii de energie în perimetrul Neptun Deep, care este planificat, așa cum știți, ca anul viitor să crească chiar și cu 80% resursele pe care România le are din producție proprie de gaze naturale”, a afirmat ministra interimară.

Apărarea navală și monitorizarea riscurilor, printre priorități

Oana Țoiu a mai spus și că Ministerul Apărării a prioritizat în acest an achizițiile pentru apărarea navală, sistemele radar și monitorizarea riscurilor din regiune.

„Apoi, prioritate în planul de achiziție al Ministerului Apărării, așa cum a declarat și ministrul Radu Miruță, au fost în acest an protecția și achizițiile care țin de capabilități în zona navală, în zona radarelor, în zona monitorizării riscurilor respective și la nivelul protecției civile, așa cum știți, mai ales după incidentele anterioare care au privit drone marine care s-au apropiat, au fost foarte aproape de, sau chiar în perimetrul portului Constanța, a fost crescută capacitatea de monitorizare la nivelul radarelor”, a declarat Oana Țoiu.

România cere finanțare pentru securitatea maritimă

În ceea ce privește măsurile pe care România le va susține în cadrul NATO și în negocierile pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, Țoiu a spus că ținta este întărirea flancului estic.

„În ceea ce privește cerințele pentru viitor, atât la nivel NATO, cât și la nivelul finanțării în bugetul multianual al Uniunii Europene, poziția României cere întărirea flancului estic și, evident, întărirea capacității de descurajare și apărare la Marea Neagră”, a spus Oana Țoiu.

Ea a mai spus că România va susține acordarea unei priorități protecției granițelor și securității maritime în negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene.

România a discutat cu Lituania

Ea spus că a discutat cu ministrul de Externe al Lituaniei despre intensificarea schimbului de experiență în domeniul securității maritime.

România vrea acum să adopte practicile folosite în Marea Baltică, unde statele se confruntă cu provocări asemănătoare celor din regiunea Mării Negre.

„De asemenea, am avut o discuție ieri cu ministrul de externe al Lituaniei și am stabilit să întărim schimbul de practici pentru securitatea maritimă între ceea ce facem la Marea Neagră și ce se întâmplă deja în Marea Baltică, care are provocări similare și o colaborare întărită a statelor liberale”, a declarat ministra interimară.

Un alt obiectiv al diplomației românești este obținerea unui armistițiu la Marea Neagră, care să permită reluarea în siguranță a comerțului.

„Iar prioritatea pe care am setat-o la adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite, unde România, împreună cu Franța, cu Comisia Europeană și cu Ucraina, am moderat, împreună cu 30 de țări, un eveniment dedicat creșterii, efortului diplomatic pentru a obține un armistițiu la Marea Neagră, practic încetarea focului, care să permită din nou comerț în siguranță, atât pentru sursele de energie foarte importante și pentru România, cât și pentru comerțul cu grâne și, din perspectiva rolului nostru ca țară de tranzit, în special prin portul Constanța, dar și pentru că România este principalul exportator din Uniunea Europeană”, a afirmat Oana Țoiu.