Radu Miruță explică mecanismul SAFE și limitele transparenței privind sprijinul pentru Ucraina

Publicat: 05 02. 2026, 16:06
Actualizat: 05 02. 2026, 16:55

This browser does not support the video element.

Ministrul Apărării Radu Miruță a susținut, la Palatul Victoria, că statul român tratează cu maximă fermitate contractele din industria de apărare și respinge orice speculație privind firme „inventate peste noapte” sau influențe din zona serviciilor.

Oficialul a subliniat că Ministerul Apărării colaborează exclusiv cu companii autorizate prin mecanisme instituționale clare.

„Există un strat în statul român oficial care autorizează companii pentru industria națională de apărare, unde sunt multe instituții implicate și dacă ei dau parafa pentru compania respectivă, noi o luăm de bună, că nu noi facem verificarea asta”, a declarat Miruță, precizând că verificările nu sunt făcute de minister, ci de structuri specializate.

Penalități de zeci de milioane pentru întârzieri contractuale

Ministrul Apărării a respins ideea de „închidere a ochilor” în relațiile comerciale ale MAPN, afirmând că statul aplică strict clauzele contractuale. „Nu există în relații comerciale prea multă bună-credință”, a spus el.

Miruță a dezvăluit că, pentru o întârziere de aproximativ 38 de zile, Ministerul Apărării a încasat deja penalități de 41 de milioane de euro de la un contractor, urmând ca o factură similară să fie emisă în perioada următoare.

„Există doar condiții contractuale și eu cred că Ministerul Apărării a demonstrat fermitatea. Vă aduc la cunoștință că acum două săptămâni, doar pentru vreo 38 de zile întârziere, Ministerul Apărării a emis o factură pe care a și încasat-o de 41 de milioane de euro penalități și v-am spus de asemenea că zilele următoare mai urmează una aproximativ la fel”, a spus el”, a subliniat oficialul.

Ajutorul României pentru Ucraina și desecretizarea parțială

Întrebat despre sprijinul acordat Ucrainei, Miruță a reiterat că susține desecretizarea sumelor totale, nu a componentelor militare.

„Nu este în regulă ca nimeni să știe ce mai are Armata Română în depozite. Este o chestie absolut strategică. Dacă se dezvoltă foarte mult cu componente individuale despre ce a fost donat de partea română, de la Armata Română, știindu-se prețul pentru componentele respective, se poate deduce foarte ușor ce anume s-a mai dat și nu s-a spus. Și asta nu este în regulă”, a explicat el.

Ministrul a arătat că, sub actualul guvern, a fost făcut public un sprijin de 50 de milioane de euro direcționat către Ucraina prin bugetul NATO, tocmai pentru că această sumă nu permite deducerea stocurilor militare românești.

„Pe tura acestui guvern, pe semnătura mea, s-a făcut public contribuția de 50 de milioane de euro care, în final, ajung spre Ucraina prin buget NATO produse din Statele Unite. Puteam să o facem și pe aceea secretă și să se desecretiza peste 50 de ani”, a adăugat el.

SAFE: dobândă redusă și achiziții comune

Referitor la mecanismul SAFE, Miruță a precizat că România se împrumută cu o dobândă de aproximativ 3,1% pe 40 de ani, cu o perioadă de grație de zece ani. El a mai explicat că produsele achiziționate prin SAFE nu sunt opționale, fiind deja prevăzute în planul multianual de înzestrare aprobat de CSAT și Parlament.

„Este o dobândă mai mică, aproape cu jumătate din prețul la care se împrumută statul român. Este o metodă extraordinar de avantajoasă din următorul considerent.
Noi nu eram în situația de a opta dacă vrem să cumpărăm aceste produse. Există un plan de înzestrare al armatei multianual pe următorii cinci ani, de care s-a ținut Armata Română, este aprobat de CSAT și de Parlamentul României”, a declarat Miruță.

Avantajul constă în costuri mai mici și livrări mai rapide, mai ales prin achiziții comune cu alte state NATO.

„Mecanismul ăsta ajută extraordinar de mult. Din cele 21 de proiecte, 11 sunt achiziții în comun. Aceste achiziții în comun înseamnă preț mai mic, înseamnă o livrare mai rapidă, pentru că sunt deja contracte ale altor țări care au un termen de livrare foarte scurt”, a spus ministrul, oferind ca exemplu programul de rachete Mistral realizat alături de Franța, Polonia și Cehia.

Miruță a mai arătat că toate firmele românești care îndeplinesc condițiile sunt eligibile pentru viitoarele contracte. „Eu vă spun că toate firmele care vor îndeplini condițiile sunt eligibile să primească aceste contracte. Aproape toate firmele care au făcut solicitare, fie la Ministerul Economiei, fie la Ministerul Operării, fie la Cancelaria Primului Ministru, au fost primite și s-au discutat punctual aceste lucruri.

Pe mine mă interesează ca noi să scanăm absolut tot spectrul, ne bucurăm să îndeplinească cât mai multe firme aceste condiții pentru a avea de unde să alegem. Gândiți-vă că dacă îndeplinește doar o singură firmă, s-ar putea să vină cu un preț foarte mare și noi să spunem că trebuie să-l plătim. Deja dacă sunt două, pentru Armata Română este un câștig”, a concluzionat el.