Reforma pensiilor magistraților. Bolojan: Nu putem avea o economie sănătoasă fără ca populația să lucreze

Întrebat despre soarta jalonului din PNRR și așteptarea deciziei Curții Constituționale din 28 decembrie, premierul și-a exprimat optimismul privind constituționalitatea legii. Ilie Bolojan a atras atenția asupra realității economice dure din spatele cifrelor.

„Problemele de fond însă sunt legate și de acești bani și orice sumă în euro pe care o putem accesa ca grant trebuie să fie o prioritate pentru noi. Dar cele două probleme cât se poate de serioase, partea de sustenabilitate a sistemului de pensii este cea mai serioasă problemă. Noi nu ne mai putem permite ca țară să pensionăm oameni la 48, 50, 52 de ani în condiții în care doar jumătate din oamenii peste această vârstă mai lucrează în România. Noi nu putem să avem o economie pusă pe baze sănătoase dacă nu facem în așa fel încât cât mai mulți oameni din populația noastră activă, din cetățenii noștri care pot lucra, să fie implicați în economie”, a spus Bolojan la DigiFM.

„Este o problemă de nedreptate socială”

Șeful executivului a punctat că reforma este esențială nu doar pentru infrastructură și sănătate, ci și pentru restabilirea sentimentului de dreptate în societate.

Legea privind plata pensiilor private a fost votată de Senat și merge în dezbaterea deputaților înainte de a merge la promulgare. De când se aplică

Bolojan vrea reformă în justiție: La faptele grave de corupție nu trebuie prescriere

„Dacă vrem să avem sisteme de sănătate mai bune, o infrastructură mai bună, educație mai bună, nu putem încasa acești bani decât de la cei care lucrează. Asta este o problemă importantă de sustenabilitate și a doua este o problemă de nedreptate socială. Vorbeam de percepții greșite. Cred că unul din motivanții lipsei de încredere și a votului anti-sisteme în general este dată de percepția de tolerare a nedreptăților, iar corectarea acestora, o minimă echitate socială, este absolut necesară”.

Premierul nu ia în calcul demisia

În ceea ce privește scenariul respingerii legii de către CCR, Bolojan a refuzat să ia în calcul demisia. „Nu iau în calcul o atare ipoteză pentru că proiectul de lege, așa cum este scris, respectă toate prevederile constituționale. Pentru a putea corecta lucruri și la sistemele care sunt într-o situație asemănătoare, trebuie să ai o autoritate în acest sens. Inclusiv aceea de a trece de Curtea Constituțională o prevedere care, în mod evident pentru toată lumea, este corectă și răspunde unei realități”.

Premierul a admis totuși că un eșec ar afecta capacitatea Guvernului de a lua măsuri similare în viitor, întrucât legitimitatea administrativă se bazează pe rezultate concrete.

„Cu siguranță, v-am spus, legitimitatea de a lua măsuri asemănătoare n-are cum să fie mai mare, pentru că dacă într-o zonă unde lucrurile erau absolut evidente n-ai reușit să treci, e greu de presupus că vei putea lua astfel de măsuri în zone adiacente sau susține măsuri în general care nu sună bine. Ca să poți face lucruri, instrumentul important în administrație este și autoritatea pe care o ai”.

Curtea Constituțională a amânat pe 28 decembrie sesizarea Înaltei Curți privind reforma pensiilor magistraților. Proiectul prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare a procurorilor și judecătorilor de la 48 la 65 de ani, cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați, iar cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate. Se instituie și condiţia vechimii în muncă de cel puţin 35 de ani.