Scrisoare a lui Klaus Iohannis către premierul Grindeanu: "Reducerea bugetelor pentru securitate naţională este o gravă eroare". La ce instituţii se referă preşedintele

Preşedintele Klaus Iohannis i-a trimis joi o scrisoare premierului Sorin Grindeanu în care îl avertizează că reducerea bugetelor pentru domeniul securităţii naţionale este ''nu doar nejustificată, ci total inoportună'', o ''gravă eroare'' şi un ''atentat la siguranţa românilor''.

6811 afişări
Imaginea articolului Scrisoare a lui Klaus Iohannis către premierul Grindeanu: "Reducerea bugetelor pentru securitate naţională este o gravă eroare". La ce instituţii se referă preşedintele

''În contextul dezbaterilor privind alocările bugetare pentru ordonatorii principali de credite, remarc faptul că, pentru domeniul securităţii naţionale, cu excepţia bugetului Ministerului Apărării Naţionale, toate celelalte bugete suferă reduceri faţă de execuţia bugetară a anului 2016, unele dintre aceste reduceri fiind semnificative. În acelaşi timp, nu au fost aduse încă argumente necesare, pertinente şi credibile, care să explice această reducere a finanţării. În condiţiile în care proiectul Bugetului General Consolidat pentru 2017 prevede o creştere a cheltuielilor totale, faţă de 2016, de aproape 31 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creştere de peste 15% faţă de cheltuielile efectuate în 2016, reducerea bugetelor pentru domeniul securităţii naţionale este nu doar nejustificată, ci total inoportună'', se arată în scrisoarea dată publicităţii de Preşedinţie.

Iohannis subliniază că în ceea ce priveşte bugetul destinat Ministerului Apărării Naţionale, deşi există o alocare suplimentară faţă de 2016, până la circa 1,5% din PIB, ''nu sunt respectate angajamentele ferm asumate, atât de către conducerea Guvernului, cât şi a PSD, de a se asigura un buget de 2% din PIB, conform programului de guvernare şi Acordului din 2015, convenit cu întreg spectrul politic''.

''Atrag atenţia că această abordare privind construcţia bugetară nu dovedeşte responsabilitatea pe care, ca ţară şi ca stat, ne-o impun angajamentele politice şi instituţionale asumate, precum şi riscurile şi vulnerabilităţile existente în actualul context de securitate, regional şi internaţional. În acest sens, asigurarea securităţii naţionale ar trebui să fie o prioritate absolută, şi nu orgoliile politice de moment. Intenţia Guvernului de a reduce aceste bugete reprezintă un gest iresponsabil şi o gravă eroare. Nu ne putem juca niciodată cu siguranţa cetăţenilor, cu securitatea României. Reamintesc că, în baza cadrului juridic actual, proiectele de buget din domeniul securităţii naţionale trebuie să primească avizul CSAT înainte de a fi aprobate de către Guvern. (...)Când în joc se află interesul României, nu doar cel de azi, ci interesul nostru pe termen lung, scăderea bugetelor din domeniul securităţii naţionale ar însemna un atentat la siguranţa românilor'', atrage atenţia şeful statului.

El mai remarcă faptul că în privinţa educaţiei şi a cercetării este esenţial ca bugetul alocat să reflecte importanţa acestor domenii pentru viitorul României, incluzând sume necesare pentru a acoperi toate creşterile de salarii şi burse anunţate, dar şi pentru a sprijini creşterea calităţii educaţiei şi a performanţei în cercetare – dezvoltare – inovare.

Declaraţia de nemulţumire a preşedintelui se referă la bugetul MApN, în prima variantă a guvernului, precum şi la cele ale serviciilor secrete. 

Preşedintele Comisiei parlamentare de control SRI, Adrian Ţuţuianu, a declarat miercuri că bugetul SRI pe anul în curs va fi cu aproximativ 10% mai mic decât bugetul în execuţie al anului 2016, el arătând că s-a convenit cu conducerea serviciului că astfel se acoperă minimul necesar de funcţionare. ''Eu cred că un buget trebuie să răspundă la două cerinţe: pe de o parte să asigure resursele necesare pentru funcţionarea instituţiei. În al doilea rând, un buget trebuie să ţină cont şi de resursele pe care le are la un moment dat o ţară, pentru că, sigur, nevoile, sunt multe. Cifra pe care o avem azi, comunicată de ministerul de Finanţe, a fost revizuită zilele acestea, bugetul SRI va fi undeva cu 9,4% - 10% mai mic decât bugetul în execuţie al anului precedent'', a spus Ţuţuianu.

La rândul său, directorul SRI, Eduard Helllvig, a precizat că a explicat comisiei modul de fundamentare a bugetului solicitat de Serviciu. ''Ştiu, sunt conştient că există în dezbaterea publică o percepţie cu privire la bugetul SRI. Sunt, la fel ca şi dumneavoastră, atent la orice lucru cu privire la ceea ce înseamnă banul public. Am pus accent pe următoarele coordonate: amplificarea ameninţărilor ce ţin de terorism, contraspionaj, crimă organizată şi agresiuni cibernetice. Toate aceste lucruri au generat o solicitare sau, mai exact, o suprasolicitare a Serviciului, cu impact direct asupra bugetului instituţiei'', a subliniat directorul SRI.

Potrivit acestuia, calitatea de membru NATO din care facem parte ne obligă să participăm la asigurarea securităţii colective şi consumă o sumă semnificativă a bugetului SRI. ''SRI, împreună cu celelalte instituţii de intelligence din România – SIE şi Direcţia de Informaţii Militare – este al doilea contributor pe segmentul de analiză la NATO, după Statele Unite. Este un efort pe care-l facem zi de zi, astfel încât decidenţii NATO să ia deciziile în cunoştinţă de cauză şi în cunoştinţă de interesele strategice ale statului român'', a adăugat Hellvig. El a spus că o mare parte din bugetul SRI merge la pensii şi salarii.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, şi premierul Sorin Grindeanu au anunţat marţi că bugetul pentru 2017 a fost refăcut, fiind tăieri la aproape toate instituţiile, cu patru excepţii: Înalta Curte, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii şi Autoritatea Electorală Permanentă.

Totodată, Dragnea a cerut ca pentru Apărare să se asigure 2% din credite bugetare - nu 1,5% din credite bugetare şi 0,5% din credite de angajamente, aşa cum apare în prima variantă a bugetului publicat de Ministerul de Finanţe.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici