Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual: În ancheta privind referendumul, "subiecţii de referinţă" sunt tot dintre poliţişti

Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC) arată într-un comunicat de presă remis, joi, agenţiei MEDIAFAX, că protestează faţă de învinovăţirile aduse unor reprezentanţi ai Poliţiei în legătură cu listele electorale permanente folosite la referendumul din 29 iulie.

"Urmărim, cu indignare, toate încercările oficiale de umbrire a faptului că autorităţile administrative şi grupările politice sunt acelea care pot sorta şi exploata electoral - ori în orice alt scop - datele de evidenţă a persoanelor", susţin reprezentanţii SNPPC.

Totodată, SNPPC atrage atenţia că, deşi se acumulează "informaţii surprinzătoare şi pertinente despre nereguli inacceptabile" în funcţionarea autorităţilor care trebuie să se pronunţe asupra legalităţii referendumului, "organele de cercetare penală şi-au ales subiecţii de referinţă tot dintre poliţişti".

"Din aceste motive, liderii teritoriali ai celor peste 50.000 de membri SNPPC cer, de urgenţă, să se stabilească mai întâi responsabilităţile încălcate la nivelul administraţiilor locale, al autorităţii electorale centrale, al celei de arbitraj şi abia apoi, în baza unor concluzii semnificative şi transparente, să se înceapă cercetări pentru incriminarea poliţiştilor, de orice rang ar fi aceştia", mai arată reprezentanţii SNPPC.

Aceştia precizează că solicitările nu reprezintă imixtiune în activitatea autorităţilor, ci "revendicări exprimate absolut democratic", pornite din informaţiile publice existente şi din "realitatea îndelungată a abuzurilor şi discriminărilor suportate de poliţişti în relaţiile de muncă din ultimii ani".

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) s-a sesizat cu privire la o comunicare suplimentară făcută de şeful Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, Constantin Manoloiu, care a fost trimisă de Ministerul Administraţiei şi Internelor Curţii Constituţionale şi în care spunea că nu-şi poate asuma cifra alegătorilor, după ce informase CC că aceasta este de peste 18,2 milioane.

Procurorii îi cercetează pentru abuz în serviciu contra intereselor publice pe chestorul de poliţie Constantin Manoloiu şi secretarul de stat Nicolae Căbulea, şeful Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică din MAI.

Ioan Nicolae Căbulea ar fi dispus în 1 august ca şeful Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor să întocmească actul oficial conform căruia MAI nu-şi poate "asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente". De asemenea, în 2 august, Căbulea a semnat adresa oficială către Curtea Constituţională prin care a transmis înscrisul menţionat, "care a fost întocmit din dispoziţia sa, prin încălcarea legislaţiei în materie", potrivit procurorilor.

Prin comunicarea din 2 august, chestorul Constantin Manoloiu "a urmărit să invalideze listele electorale permanente actualizate şi comunicate, privind numărul de cetăţeni cu drept de vot, încălcând cadrul legislativ aplicabil în materia referendumului care reglementează expres atribuţiile ce revin instituţiei pe care o conduce", susţin procurorii.

Parchetul instanţei supreme verifică dacă listele electorale permanente pentru referendum şi înscrisurile transmise Curţii Constituţionale conţin date nereale "de natură să atragă răspunderea penală a autorilor", a anunţat, miercuri, Ministerul Public.

Procurorii i-au audiat, marţi, în acest dosar, în calitate de martori, pe directorul adjunct al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, Daniel Gheorghe, şi pe preşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi Institutului Naţional de Statistică, Ana Maria Pătru şi Vergil Voineagu.

Totodată, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a fost sesizat cu privire la falsificarea unor înscrisuri oficiale transmise de Curtea Constituţională către Guvern. În acest caz, o persoană fizică a înaintat PICCJ o plângere penală sub aspectul comiterii infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, ca urmare a transmiterii de adrese contradictorii de Curtea Constituţională către Guvern.