Spania, Germania, Franța și Italia, alături de România și alte 12 țări semnează „Declarația de la Berlin” în favoarea competitivității europene

Pentru a face față acestei și altor provocări internaționale, precum efectele schimbărilor climatice, tensiunile comerciale sau creșterea costurilor energetice, documentul susținut de cele șaisprezece națiuni pledează pentru implementarea unor inițiative care să permită creșterea productivității, în conformitate cu nevoile evidențiate în Raportul Draghi din 2024, scrie EFE.

Raportul menționa, printre altele, necesitatea Europei de a-și consolida suveranitatea economică și capacitatea de inovare, precum și de a aborda securitatea blocului și cerința contemporană de a întări bazele industriale și tehnologice.

„Europa are nevoie de o industrie unită în fața magnitudinii oportunităților. Împreună trebuie să oferim un cadru și impulsuri fiabile pentru creștere, inovare și competitivitate”, a declarat ministrul spaniol al Industriei și Turismului, Jordi Hereu, după semnarea declarației, într-un comunicat al ministerului său.

În acest sens, documentul semnat la Berlin propune cinci puncte pentru a ghida acțiunea europeană în căutarea îmbunătățirii productivității și a performanței economice.

Se urmărește reducerea birocrației, aplicarea inteligenței artificiale în procesele industriale, crearea de „piețe europene de top”, stimularea rezilienței industriale și valorificarea potențialului inovator al sectorului de securitate prin crearea unei agenții de inovare pentru apărare, punându-se accent pe industriile auto și biotehnologie.

Agenție de inovare pentru apărare

Prin „simplificarea necesară a administrației europene” se dorește acordarea de „flexibilitate companiilor în procedurile de autorizare a activității lor”, conform comunicatului.

De asemenea, se solicită „aplicarea inteligenței artificiale în procesele de producție industrială pentru a stimula competitivitatea”, având în vedere că transformarea digitală „nu este doar o chestiune pentru startup-uri și companii tehnologice, ci esențială pentru o industrie europeană competitivă și suverană, în special pentru sectorul manufacturier”.

Mai mult, documentul subliniază că „este important să se valorifice puterea de cumpărare a organismelor publice și să se folosească achizițiile publice, precum și alte sisteme de stimulente publice naționale și ale UE, într-un mod strategic pentru a sprijini piețele europene de top”, se arată în comunicat.

Al patrulea punct al declarației, care face referire la reziliența industriei, menționează de asemenea interesul de a „valorifica potențialul de inovare al sectoarelor de apărare, cu accent special pe materiile prime critice” și de a crea o Agenție de Inovare pentru Apărare în UE.

Spre decarbonizare

Cu privirea orientată către schimbările climatice, țările semnatare ale declarației solicită „promovarea etichetelor de produs validate de UE care să indice amprenta de carbon”.

Al cincilea punct face referire și la angajamentele climatice ale UE și la actuala transformare industrială, deoarece „abordează leadership-ul în inovare și crearea de valoare a industriei în Europa, punând accent pe industria auto și biotehnologie”.

În acest sens, conform declarației, se „solicită implementarea vehiculelor cu emisii reduse și zero emisii, precum și extinderea infrastructurii de reîncărcare și alimentare cu hidrogen, pentru decarbonizarea flotelor companiilor”.

Alături de Spania, Germania, Franța și Italia, au semnat declarația Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Finlanda, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.