Surpriza din raportul Moody’s despre România: deficitul scade peste așteptări, dar factura dobânzilor crește | Politica, principalul risc

Moody’s a confirmat vineri seară ratingul României la Baa3, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, și a menținut perspectiva negativă.

Agenția arată însă că ajustarea fiscală începută în 2025 a avansat mai repede decât estima anterior.

„În prima jumătate a anului 2026, eforturile de consolidare fiscală ale Guvernului au depășit din nou în mod semnificativ așteptările noastre anterioare și propriile ținte”, arată Moody’s în evaluarea publicată vineri.

Agenția estimează acum că deficitul bugetar va coborî în acest an la 5,8% din PIB, ceea ce înseamnă o reducere de peste două puncte procentuale într-un singur an. Evoluția este pusă pe seama limitării cheltuielilor și a menținerii veniturilor în pofida condițiilor economice dificile.

Datoria continuă însă să crească

Reducerea deficitului nu înseamnă că presiunea asupra finanțelor României dispare. Moody’s estimează că datoria publică va urca de la 59,3% din PIB în 2025 la 64,5% în 2028.

În scenariul de bază al agenției, datoria s-ar stabiliza abia spre sfârșitul deceniului, la aproximativ 66% din PIB. Moody’s avertizează însă că această prognoză este supusă unei incertitudini semnificative.

Creșterea este alimentată atât de deficitele care rămân ridicate, cât și de costurile tot mai mari cu dobânzile.

România va plăti tot mai mult pe dobânzi

Moody’s estimează că necesarul total de finanțare al României – banii necesari pentru acoperirea deficitului și pentru refinanțarea datoriei ajunse la scadență – va fi de aproximativ 12% din PIB pe an, în medie, în perioada 2026-2028.

În același timp, randamentele la care România se împrumută pe piețe au crescut semnificativ în ultimii doi ani.

Factura dobânzilor ar urma astfel să crească de la 2% din PIB în 2023 la 2,8% în 2025 și apoi la 3,3% din PIB în 2028.

Împrumuturile în condiții mai avantajoase disponibile prin programul european SAFE și prin facilitatea aferentă PNRR limitează această creștere, dar, potrivit Moody’s, nu sunt suficiente pentru a împiedica majorarea poverii dobânzilor.

Agenția subliniază că nivelul costurilor de finanțare ale României rămâne sensibil la evoluțiile fiscale și politice. O implementare cu succes a consolidării fiscale și continuitatea politicilor ar putea determina investitorii să ceară randamente mai mici pentru împrumuturile acordate statului român.

Politica rămâne principalul risc

Tocmai aceste incertitudini explică decizia Moody’s de a păstra perspectiva negativă asupra ratingului României.

Agenția consideră că principalul risc este politic: fragmentarea scenei politice ar putea duce la pierderea ritmului consolidării fiscale și ar putea face dificilă menținerea unei ajustări bugetare pe mai mulți ani.

Moody’s spune că lunile următoare vor fi importante pentru a vedea dacă România poate păstra sprijinul politic necesar reducerii deficitului și adoptării reformelor structurale care să stabilizeze datoria și să îmbunătățească sustenabilitatea costurilor de finanțare.

În sens invers, dacă România demonstrează că există consens politic pentru continuarea ajustării și după 2026, perspectiva ratingului ar putea reveni de la negativă la stabilă. Printre testele indicate explicit de Moody’s se află adoptarea până la sfârșitul anului a unui buget pe 2027 care să reducă deficitul și a unei legi a salarizării publice care să stabilizeze și ulterior să reducă masa salarială a statului.