Alimentele viitorului: Ce am putea mânca până în 2050

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Oamenii de ştiinţă au întocmit o listă de plante puţin cunoscute care ar putea săapară în meniuri până în 2050. Din listă fac parte banana falsă, fasolea şi pandanusul.

Războiul din Ucraina a scos în evidenţă pericolele pe care le implică dependenţa de câteva recolte comercializate la nivel mondial.

Având în vedere că 90% din calorii provin din doar 15 culturi, experţii de la Grădinile Botanice Regale din Kew, Londra, caută ingrediente pentru a ne asigura o alimentaţie sigură pentru viitor, conform BBC.

Schimbările climatice sporesc riscul unor „şocuri alimentare” grave, în cazul în care recoltele se prăbuşesc şi preţurile alimentelor de bază cresc rapid în întreaga lume.

Alimentele care pot reduce riscul de hipertensiune arterială. Ce au descoperit cercetătorii

Diversificarea alimentelor pe care le consumăm este una dintre soluţiile pentru a atenua foametea, pentru a combate pierderea biodiversităţii şi pentru a contribui la adaptarea la schimbările climatice, spune cercetătorul de la Kew, Dr. Sam Pirinon.

„Ştim că există mii de specii de plante comestibile în întreaga lume care sunt consumate de diferite populaţii şi aici putem găsi unele dintre soluţiile pentru aceste provocări globale ale viitorului”, spune el.

Din cele peste 7.000 de plante comestibile din întreaga lume, doar 417 sunt cultivate pe scară largă şi folosite pentru hrană.

Pandanusul (Pandanus tectorius) este un arbore mic care creşte în zonele de coastă din Insulele Pacificului până în Filipine. Frunzele sunt folosite pentru a aromatiza mâncăruri dulci şi sărate în mare parte din Asia de Sud-Est, în timp ce fructele asemănătoare ananasului pot fi consumate crude sau gătite.

Arborele suportă condiţii dificile, inclusiv seceta şi vântul puternic, spune cercetătorul Marybel Soto Gomez.

Fasolea este un alt „aliment al viitorului”. Este ieftin, bogat în proteine şi în vitamine B, adaptat la o gamă largă de medii. Există 20.000 de specii de leguminoase în lume, dar noi folosim doar câteva.

Cerealele au, de asemenea, o diversitate uriaşă, cu peste 10.000 de specii, ceea ce oferă un potenţial imens pentru noi alimente. Fonio (Digitaria exilis) este o cereală africană hrănitoare folosită pentru a face cuşcuş, terci şi băuturi. Planta poate tolera condiţii uscate.

Enset sau „banana falsă” este o rudă apropiată a bananei, dar este consumată doar într-o parte a Etiopiei. Fructul plantei, asemănător cu cel al bananei, nu este comestibil, dar tulpinile şi rădăcinile bogate în amidon pot fi fermentate şi folosite pentru a face terci şi pâine. Studiile sugerează că această cultură asemănătoare bananei are potenţialul de a hrăni peste 100 de milioane de oameni într-o lume în curs de încălzire.