ANALIZĂ: Cât de mult se implică românii din Ucraina în protestele antiguvernamentale

"Revoluţia din Capitală a trecut şi în teritorii. Valul protestelor s-a extins şi au fost ocupate 6-7 consilii din regiune până să ajungă şi la Cernăuţi", a povestit pentru MEDIAFAX un român din acest oraş, doar cu condiţia de a rămâne anonim.

Acesta susţine că românii din Ucraina iau parte la proteste, întrucât mişcarea din această ţară nu are legătură cu naţionalitatea, întrucât "toată lumea luptă cu autorităţile". "Nu ai cum altfel, când forţele speciale bat oamenii, când poliţia fiscală vine şi îţi ia tot, când nivelul de corupţie este extrem de mare, naţionalitatea nu mai are nicio importanţă", spune unul dintre puţinii români din ţara vecină care a acceptat să vorbească despre implicarea românilor în protestele începute anul trecut la Kiev şi care s-au răspândit în ultimele zile în toată ţara, inclusiv în zona rusofonă, la Dnepropetrovsk şi Zaporojie, aproape de graniţa cu Rusia.

Pentru mulţi români "varianta ideală" de soluţionare a conflictului constă în semnarea de către Ucraina a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană şi, la un moment dat, aderarea la spaţiul comunitar. "Aderarea la UE ar duce la creşterea nivelului de trai, al civilizaţiei. Fără asta nimic nu se va schimba. Acum totul e în ceaţă, nu există perspective, pentru copii, pentru vârstnici", spune acesta.

"Actuala putere vrea unirea cu Rusia, Belarus şi Kazahstan. Sper că românii au încă memorie. Strămoşii lor au fost deportaţi în Siberia, Kazahstan. Nu mai vrem asta, vrem civilizaţie. Singura noastră şansă este Uniunea Europeană. Până acum toate guvernele au promis reforme, dar au fost doar declaraţii, nimic nu s-a schimbat. E nevoie de controlul societăţii civile, al UE pentru ca această ţară să aibă o şansă normală", crede el.

"Vrem ca autorităţile să cedeze, să răspundă la cererile demonstranţilor, să fie semnat, spun încă o dată, Acordul de Asociere, să se facă reforme în absolut toate domeniile, să se schimbe tot, modul în care funcţionează economia, să nu mai fie îngrădit dreptul la opinie. În situaţia actuală suntem cu 30 de ani în urma României", povesteşte românul.

Deşi sunt reprezentaţi la nivel local şi regional şi au un deputat în Rada de la Kiev, Ion Popescu, şi oficial beneficiază de unele drepturi, românii nu sunt mulţumiţi de modul în care se aplică legea.

"Da, au dat o lege pentru limbile minorităţilor, dar funcţionează pe hârtie. Au făcut-o pentru rusă, nu pentru limbile altor minorităţi. Chiar dacă româna este limbă regională, în practică tot ucraineana se foloseşte, la judecătorie, la poliţie. E politică de stat, aşa era şi pe vremea portocaliilor (guvernarea Viktor Iuşcenko - Iulia Timoşenko - n.r.)", mai spune acesta.

Rugat să estimeze numărul românilor implicaţi activi în protestele antiguvernamentale, el a spus că proporţia este asemănătoare cu cea a ucrainenilor: "dacă, să zicem, 10% dintre ucraineni sunt la proteste, probabil şi în rândul nostru e la fel".

Potrivit acestuia, la "asaltul" de vineri asupra Administraţiei Regionale de la Cernăuţi au participat şi români: "au fost unii în prima linie, i-am recunoscut pe câţiva".

Şi românii din Izmail susţin protestul, dar în zonă nu au apărut "tulburări". "N-am ieşit în faza activă, dar susţinem protestul, ne-a ajuns cuţitul la os, a bufnit totul, a dat pe afară", a mărturisit un român din Izmail, tot sub acoperirea anonimatului.

Proteste au fost şi în Odesa, o altă zonă în care locuiesc români". "Au fost proteste, nu şi asalt asupra instituţiilor statului", a spus un român din oraş, care nu a dorit să ofere alte detalii.

În schimb, un român din Maramureşul istoric de peste Tisa (Transcarpatia) susţine că românii de aici "nu se amestecă în proteste, nu s-au dus la Kiev". "Oricum mulţi lucrează în Rusia, de-aia lor le pasă mai mult de Rusia", a mai spus el.

Oficialii români din Ucraina nu privesc însă cu ochi buni protestele, îndemnând la pace şi dialog.

Aurica Bojescu, deputat în Consiliul Regional din Cernăuţi, din partea Partidului Regiunilor (al preşedintelui Viktor Ianukovici), a declarat că românii nu au participat la manifestaţiile de vineri, când şeful Administraţiei Regionale, Mihail Găiniceru, a fost lovit de protestatari.

Bojescu participa vineri la şedinţa Consiliului Regional, care se desfăşura în momentul în care manifestanţii au luat cu asalt sediul instituţiei. "Protestatarii au intrat în interiorul Consiliului Regional şi au cerut demisia conducerii, dar aceasta a refuzat. Au spart geamuri, au intrat pe uşi, astfel că n-am mai putut lucra şi şedinţa s-a închis", a precizat Bojescu pentru MEDIAFAX.

Aceasta a subliniat că nu a văzut "români cunoscuţi" printre manifestanţii agitaţi. "Era lume foarte agitată, nu înţelegeam nimic din ce spuneau. A ieşit conducerea în faţa lor şi i-a invitat la dialog, dar nu s-au înţeles şi l-au lovit în cap pe preşedinte (Mihail Găiniceru)", a spus Aurica Bojescu.

"Toate mergeau în direcţia constructivă. Aşa n-am putut adopta bugetul şi nu ştiu când o vom face. Va fi mai greu în perioada următoare cu salariile, cu plata medicamentelor", s-a plâns oficialul român.

Potrivit acesteia, minoritatea română din Ucraina doreşte "o împăcare bună" între toţi locuitorii. "În toate perioadele istorice a fost linişte, populaţia de aici nu e deprinsă să iasă pe stradă", a precizat ea, adăugând că, în prezent, e linişte, "lumea munceşte şi instituţiile statului lucrează".

"Noi îndemnăm pe toată lumea la pace şi stabilitate, la dialog", a subliniat Bojescu.

Şi deputatul în Rada ucraineană Ion Popescu, din partea formaţiunii lui Ianukovici, a declarat pentru MEDIAFAX că îndeamnă la "reconciliere şi responsabilizare". Acesta consideră că, în cazul escaladării situaţiei, "primii care vor fi loviţi vor fi minoritarii".

La solicitarea MEDIAFAX, Ministerul de Externe a precizat că, din informaţiile Consulatului General al României la Cernăuţi, evenimentele din acest oraş "nu au o incidenţă directă asupra etnicilor români iar aceştia nu au fost implicaţi în incidentele" de vineri.

Totodată, Consulatul General al României la Cernăuţi nu a primit "solicitări de asistenţă şi protecţie consulară din partea cetăţenilor români aflaţi în zona respectivă". "Oficiul consular menţine programul obişnuit de lucru cu publicul, iar în afara graficului zilnic, răspunde cu celeritatea cuvenită solicitărilor telefonice primite de natură consulară", se arată în răspunsul MAE.

Comunitatea românească ar reprezenta a treia etnie ca pondere din Ucraina, după ucraineni şi ruşi, dacă nu ar fi divizată artificial în români (151.000 persoane) şi "moldoveni" (258.600 persoane), potrivit site-ului Ministerului de Externe.

În regiunea Cernăuţi trăiesc 181.780 de românofoni, iar în regiunea Transcarpatia sunt 32.152 de etnici români care locuiesc, în principal, în raioanele Teaciv şi Rahiv. În regiunea Odesa, la ultimul recensământ al populaţiei, s-au declarat români 724 de persoane, iar 123.751 – moldoveni. Alte regiuni locuite în mod compact de români: Kirovograd, Nikolaev, Herson, Ananiev, Balta.