ANALIZĂ: Curtea Constituţională, aşteptată să decidă asupra valabilităţii referendumului

Curtea Constituţională ar putea pune capăt, marţi, după o aşteptare de aproape două luni, actualei crize politice, prin luarea unei decizii în legătură cu referendumul de demitere a şefului statului. O decizie, indiferent care, nu pare însă o certitudine, în condiţiile în care hotărârea trebuie luată cu cel puţin şase voturi din nouă, iar şedinţele de până acum ale Curţii au adus în discuţie realizarea unei astfel de majorităţi.

2384 afișări
Imaginea articolului ANALIZĂ: Curtea Constituţională, aşteptată să decidă asupra valabilităţii referendumului

ANALIZĂ: Curtea Constituţională, aşteptată să decidă asupra valabilităţii referendumului (Imagine: Liviu Chirica/Mediafax Foto)

Rămâne de văzut dacă datele trimise luni de Guvern sunt suficiente şi folositoare Curţii şi dacă aceasta este capabilă să îşi asume o hotărâre fără echivoc.

De altfel, premierul Victor Ponta a declarat că îşi doreşte foarte mult ca, marţi, Curtea Constituţională să ia o decizie "albă, neagră, validare, invalidare", dar să o ia neapărat, el subliniind faptul că orice amânare a luării unei decizii ar însemna de fapt prelungirea instabilităţii politice.

Curtea Constituţională va analiza, în şedinţa de marţi, datele trimise de Guvern privind listele electorale permanente, fiind aşteptată o decizie a judecătorilor constituţionali referitoare la valabilitatea referendumului pentru demiterea preşedintelui, o soluţie urmând să fie luată cu o majoritate de două treimi.

Discuţiile au loc în 21 august după ce judecătorii CC au decis devansarea termenului stabilit iniţial pentru 31 august, în urma unei solicitări a preşedintelui suspendat, Traian Băsescu. Schimbarea termenului a fost motivată de instabilitatea politică şi impactul asupra economiei.

Astfel, Curtea Constituţională a solicitat Guvernului să comunice până la 21 august listele electorale permanente actualizate până la 10 iulie. CC a invocat în solicitare textele legale potrivit cărora listele electorale permanente cuprind cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv.

Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că a trimis Curţii Constituţionale o adresă cu informaţiile primite de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, care nu sunt listele electorale permanente, pentru că Guvernul nu are aceste liste, care sunt la Parchet.

Victor Ponta a precizat că, din datele primite de la MAI şi MAE şi transmise Curţii Constituţionale, 34.654 de persoane urmează a fi radiate de primari din listele electorale permanente utilizate la referendum, 512.379 aveau actele de identitate expirate şi nu le-au reînnoit până în ziua votului, în timp ce 3.052.397 sunt în străinătate, din care nu se ştie exact numărul minorilor.

Premierul a spus că în cazul cetăţenilor cu cărţi de identitate expirate se aplică Legea 370/2004, indicată de CC, care prevede că listele electorale permanente conţin seria şi numărul actului de identitate.

Legea 370/2004 prevede, la articolul 5, alineatul 3, că listele electorale permanente cuprind, în ordinea numerelor imobilelor în care locuiesc alegătorii, numele şi prenumele, CNP, domiciliul, tipul, seria şi numărul actului de identitate.

"Curtea va decide. Noi le punem la dispoziţie cifrele - câţi sunt, cum sunt. Cum interpretează Curtea, nu vă pot anticipa în niciun fel", a spus Ponta.

Premierul Victor Ponta a adăugat că, în cazul în care CC invalidează referendumul, singura soluţie constituţională este întoarcerea lui Traian Băsescu la Cotroceni, "la masa bucatelor", precizând că el nu va mai încerca un dialog cu actualul preşedinte suspendat pentru că este "păţit".

"Dacă mâine, şase dintre judecătorii CC decid să invalideze referendumul nu există decât o singură soluţie constituţională, chiar dacă este o soluţie nedreaptă pentru majoritatea absolută a românilor, pentru 8,5 milioane de români, şi anume domnul Băsescu se întoarce la masa verde, cum a zis că nu vrea, se întoarce la masa verde, la masa bucatelor de la Cotroceni. Altă soluţie nu există", a spus Victor Ponta.

El a menţionat că nu face speculaţii referitoare la o eventuală decizie a CC luată cu cinci la patru, precizând că legea cere un vot de şase la trei, în condiţii de cvorum.

"Nu facem speculaţii. O să avem comunicarea Curţii. E şase la trei pentru invalidare? Sigur. Se întruneşte Parlamentul, se citeşte decizia şi se publică în Monitorul Oficial", a spus Ponta.

Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat, luni seară, că CC va lua în calcul răspunsul Guvernului privind listele electorale permanente, precizând însă în cazul includerii românilor din străinătate în cvorumul de la referendum că "toate legile lasă loc de interpretări".

Zegrean a precizat, la întrebarea jurnaliştilor, că judecătorii vor lua în calcul răspunsul Guvernului, însă a refuzat să răspundă dacă românii din străinătate trebuie incluşi în cvorumul de la referendum.

"Mâine (marţi, n.r.) vă lămurim cu toate, sper", a mai susţinut Zegrean.

Parchetul instanţei supreme a transmis în 9 august Curţii Constituţionale că poate să pună la dispoziţie listele electorale permanente şi listele suplimentare cu semnăturile alegătorilor, în original, folosite la referendum, precizând că CC nu a formulat solicitări în acest sens. Parchetul ICCJ are toată baza de date cu cetăţenii cu drept de vot la referendumul din 29 iulie, fiind ridicate copii de pe documente de la CC, AEP, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor, BEC, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie şi Direcţia Generală de Paşapoarte.

Documentele cu rezultatele finale ale referendumului din 29 iulie privind demiterea preşedintelui au ajuns în 1 august de la Biroul Electoral Central la Curtea Constituţională.

Cu toate acestea, listele pe baza cărora s-a votat la referendumul din 29 iulie, dar şi numărul votanţilor luaţi în calcul pentru cvorum sunt încă o mare necunoscută, chiar şi după invocarea de către CC a definiţiei listelor permanente din Legea alegerilor prezidenţiale.

Curtea a menţinut, în urma dezbaterilor de marţi, aceeaşi formulare tehnică din decizia anterioară: listele permanente trebuie actualizate de către Guvern prin referinţă la articolul 2, alin.1 lit.c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea preşedintelui, dar şi la art.17 din Legea nr.3/2000 privind referendumul.

Mai precis, CC a făcut trimitere la prevederile din Legea alegerilor prezidenţiale, actualizată prin Ordonanţa de Urgenţă 95/2009, unde listele electorale permanente se definesc astfel: "listele cuprinzând cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv".

Totodată, articolul 17 din Legea 3/2000, Legea referendumului, prevede că operaţiunile pentru desfăşurarea referendumului au loc pe baza copiilor de pe listele electorale permanente şi a celorlalte liste electorale prevăzute de lege şi că reactualizarea listelor electorale permanente se face de către primari, în termen de cel mult 5 zile de la data stabilirii zilei referendumului. Modul de întocmire a listelor electorale permanente care nu se regăseşte explicit în Legea referendumului, ci prin trimitere la Legea alegerilor parlamentare şi locale.

Fie că este luată în calcul Legea alegerilor parlamentare, fie că este vorba despre prevederile similare din Legea alegerilor prezidenţiale, listele permanente includ alegătorii cu domiciliul în unitatea administrativ-teritorială pentru care se întocmesc listele respective. Pentru alte categorii de votanţi sunt menţionate explicit listele electorale suplimentare.

Prevederea la care a făcut trimitere Curtea Constituţională, respectiv articolul 2, alin.1 lit.c) din Legea alegerilor prezidenţiale, este de fapt forma în care a fost modificată prin Ordonanţa de Urgenţă 95 din 2009, emisă de Guvernul Boc. Aceasta a fost, însă, semnalată la acea dată de Consiliul Legislativ ca nefiind în concordanţă cu prevederile Constituţiei din articolul 81, aliniatul 2, unde se precizează în privinţa alegerii preşedintelui că "este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale".

"Semnalăm că textul nu respectă dispoziţiile ar 81, alin 2 din Constituţie, care se referă la liste electorale, nu la liste electorale permanente. Propunem, de aceea, modificarea corespunzătoare a textului", se arăta în avizul Consiliului Legislativ nr 992, din 31.08.2009. Observaţia nu a fost însă operată în textul legii la momentul adoptării în Parlament a Ordonanţei de Urgenţă.

De altfel, aceasta ar fi singura referire la listele electorale permanente care face posibilă o eventuală interpretare potrivit căreia în listele permanente ar putea fi incluşi toţi cetăţenii români cu drept de vot, inclusiv cei cu domiciliul stabil în străinătate.

Celelalte reglementări în materia listelor electorale permanente din legile care privesc alegerile parlamentare, alegerile locale, sau europarlamentarele fac referire la includerea în aceste liste a cetăţenilor români cu domiciliul în România.

Inclusiv Legea alegerilor prezidenţiale, modificată de OUG 95/2009, reglementează modul în care se constituie listele electorale permanente, făcând referire la cetăţenii cu domiciliul în România. Concret, articolul 9 al legii prevede că listele electorale permanente cuprind "toţi cetăţenii care domiciliază în comuna, oraşul sau municipiul pentru care au fost întocmite". "Listele electorale permanente cuprind, în ordinea numărului imobilelor în care locuiesc alegătorii, numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria şi numărul actului de identitate", se mai arată în Legea alegerilor prezidenţiale.

În acelaşi timp, în procedura privind realizarea listelor electorale permanente sunt implicaţi primarii, secretarii unităţilor administrativ-teritoriale şi şeful serviciului public comunitar de la nivelul judeţului.

Participarea la referendumul din 29 iulie a fost de 46,24%, iar dintre alegători, 87,52% au votat pentru demiterea lui Traian Băsescu şi 11,15% s-au pronunţat împotrivă, potrivit rezultatelor finale anunţate în 1 august de Biroul Electoral Central.

Din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, de 18.292.464, au participat la referendum 8.459.053, reprezentând 46,24%. Din aceştia, 7.403.836 (87,52%) persoane au votat "Da", 943.375 (11,15%) au votat "Nu", iar 111.842 (1,32%) au fost voturi nule.

Listele electorale permanente sunt documentele în baza cărora Biroul Electoral Central constată îndeplinirea condiţiei pentru validarea referendumului, potrivit Legii referendumului. Mai precis, listele permanente centralizate la nivel naţional cuprind numărul total al alegătorilor în funcţie de care se stabileşte dacă în urma votării s-au prezentat la urne 50% plus unu dintre alegători, condiţie pentru validarea scrutinului.

Astfel, doar listele permanente prezintă numărul alegătorilor la care se raportează inclusiv Curtea Constituţională pentru a decide valabilitatea referendumului. În caz contrar, contabilizarea celor de pe listele suplimentare ar putea însemna numărarea de două ori a unor alegători care figurează şi pe listele permanente.

Curtea Constituţională a amânat luarea unei decizii privind valabilitatea referendumului, după ce, potrivit informaţiilor transmise atunci, a primit "date contradictorii" privind listele electorale permanente şi suplimentare.

Astfel, MAI a transmis Curţii Constituţionale două adrese, în prima, din 1 august, confirmând cifra de 18.292.514 persoane cu drept de vot, iar în cea de a doua, din 2 august, admiţând că nu îşi poate asuma veridicitatea acesteia, iar competenţa de verificare a listelor revine Autorităţii Electorale Permanente (AEP).

În urma transmiterii acestor date, Parchetul instanţei supreme îi cercetează pentru abuz în serviciu contra intereselor publice pe chestorul de poliţie Constantin Manoloiu, şeful Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, şi pe secretarul de stat Nicolae Căbulea, şeful Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică din MAI. Totodată, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a cerut Camerei Deputaţilor avizul pentru începerea urmăririi penale a fostului ministru al Administraţiei Victor Paul Dobre, care împreună cu secretarul de stat Ioan Căbulea au înaintat Curţii Constituţionale adresa prin care precizau că MAI nu-şi poate asuma numărul de alegători.

Curtea Constituţională este instituţia care validează sau invalidează rezultatele referendumului de demitere a preşedintelui României, prin hotărâre.

Validarea sau invalidarea referendumului depinde voturile a şase judecători ai Curţii Constituţionale, întrucât plenul CC decide cu o majoritate de două treimi asupra valabilităţii rezultatului consultării directe a cetăţenilor.

Potrivit alineatului 1 al articolului 46 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia. Pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor alin.(1), Curtea Constituţională poate cere informaţii de la autorităţile publice.

De regulă, pe sesizările obişnuite adresate, plenul Curţii decide cu votul majorităţii judecătorilor Curţii.

Hotărârea Curţii Constituţionale stabileşte dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia. Înaintea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, hotărârea Curţii Constituţionale se prezintă Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună".

(Material realizat de Departamentul Politic, politic@mediafax.ro).

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici