Aproximativ 20.000 de sindicalişti protestează marţi în Capitală

Conceptul de "Muncă Decentă", lansat de partenerii sociali (guverne, sindicate, patronate) în 1999, în cadrul Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), conţine patru mari obiective strategice, şi anume dreptul la muncă, ocuparea forţei de muncă, protecţia socială şi dialogul social.

În opinia sindicaliştilor, promovarea muncii decente este o posibilă soluţie pentru diminuarea sărăciei, şomajului şi excluderii social.

Condiţiile şi mijloacele de existenţă ar trebui ameliorate astfel încât să existe venituri stabile şi locuri de muncă productive, reguli echitabile, respectarea drepturilor fundamentale la locul de muncă, stabilitate crescută la nivel local, respectarea drepturilor fundamentale şi protecţia socială în favoarea lucrătorilor, apreciază sindicaliştii.

Politicile privind munca decentă pot avea succes numai cu implicarea deplină a partenerilor sociali şi a societăţii civile, susţin sindicaliştii.

Sindicatele din întreaga lume organizează manifestări în 7 octombrie, de Ziua Internaţională a Muncii Decente.

Unul dintre obiectivele de pe agenda manifestaţiilor sindicatelor europene prilejuite de această zi este respingerea Directivei privind extinderea timpului de lucru.

Directiva în forma ei originară (din 1993) cuprindea două derogări ample, care permiteau extinderea timpului de lucru aproape nelimitat. Prima este aşa-numita clauză "opt-out", introdusă la iniţiativa Guvernului Marii Britanii, care dă dreptul angajatorului să prelungească durata maximală a timpului săptămânal de lucru, de 48 de ore, pe baza acordului voluntar şi individual al angajatului (articolul18 din Directivă).

Cea de-a doua derogare se referă la timpul de referinţă de patru luni pentru calcularea mediei timpului de lucru, care poate fi extins la un an doar în cazuri specifice, pe bază de contracte colective, potrivit articolului 17 din Directivă.

În decembrie 2003, Comisia Europeană a publicat un document, lansând consultarea asupra revizuirii directivei concentrată pe trei aspecte.

Propunerile iniţiale de revizuire ale Comisiei se referă la menţinerea clauzei de "opt-out" individuale, definirea aşa-numitelor părţi inactive ale serviciului de gardă (on-call) ca nefiind timp de muncă, chiar şi atunci când lucrătorul trebuie să se afle disponibil la locul de muncă, extinderea perioadei de referinţă pentru calcularea mediei maxime a săptămânii de lucru de 48 de ore de la patru la 12 luni, fără prevederi şi garanţii de siguranţă.

Confederaţia Europeană a Sindicatelor consideră propunerile Comisiei inacceptabile şi pune la îndoială validitatea lor juridică. Sindicaliştii europeni apreciază că dacă va fi adoptată în forma actuală, va fi prima directivă socială care va introduce un regres la nivelul protecţiei oferite, "fără să ofere în contrapartidă cetăţenilor şi lucrătorilor Europei o înţelegere acceptabilă privind modernizarea şi inovaţia în organizarea timpului de lucru".