Asociaţiile de magistraţi: Implicarea serviciilor secrete în justiţie, neclarificată

Asociaţiile de magistraţi din România, UNJR şi AMR, susţin, cu privire la raportul Henry Jackson Society, care arată că există îngrijorare că serviciile de informaţii sunt implicate pe ascuns în lupta anticorupţie, că problemele au fost punctate încă din 2015, nefiind rezolvate până în prezent.

1327 afișări
Imaginea articolului Asociaţiile de magistraţi: Implicarea serviciilor secrete în justiţie, neclarificată

Asociaţiile de magistraţi: Implicarea serviciilor secrete în justiţie, neclarificată (Imagine: Marius Dumbraveanu / Mediafax Arhiva Foto)

Magistraţii sunt de părere că raportul readuce în discuţie o problemă cronică a României, care constă în implicarea serviciilor secrete în justiţie într-o manieră care nu a fost clarificată încă.

"Încă din 2015 asociaţiile profesionale ale magistraţilor au punctat probleme grave privind implicarea serviciilor secrete în actul de justiţie, care însă nu au fost rezolvate nici până azi", se arată într-un comunicat de presă emis, joi, de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR).

Asociaţiile spun că instituţiile statului nu au clarificat ce înseamnă faptul că instanţele judecătoreşti au devenit "câmp tactic" pentru SRI şi că nu se ştie în baza cărei legi şi în ce scop SRI monitorizează magistraţii.

"De asemenea, nu s-a clarificat modul în care a fost verificată existenţa ori nu a ofiţerilor acoperiţi în rândul magistraţilor, ce ordine secrete au fost date de CSAT prin care s-au extins competenţele SRI în actul de justiţie, dacă şi în ce temei se fac verificari de către SRI pentru poziţiile din vârful sistemului judiciar. Au rămas de asemenea nelămurite problemele legate de temeiul legal, competenţa şi modul de operare a echipelor mixte formate din procurori şi ofiţeri ai serviciilor de informaţii, a căror existenţă a fost confirmată de către CSAT, dar nu este prevăzută nicăieri în lege", se mai arată în comunicat.

Magistraţii consideră că nelămurirea acestor aspecte subminează statul de drept şi încrederea în justiţie, fiind imperativă clarificarea lor şi anunţă că UNJR si AMR vor continua şi in 2017 demersurile începute pentru a clarifica într-un mod transparent toate aspectele privind implicarea serviciilor secrete în justiţie, aşa cum s-a solicitat prin Memorandumul privind justiţia.

“Acest raport, împreună cu toate discuţiile şi informaţiile ce apar tot mai acut în spaţiul public, trebuie să fie un motiv în plus pentru ca instituţiile statului să lămurească exact toate aspectele privind relaţia dintre serviciile secrete şi justiţie şi să ia măsuri în cazul în care legea a fost încălcată”, a spus Dana Girbovan, preşedintele UNJR.

“Subliniem faptul că, în măsura în care afirmaţiile din spaţiul public, privind o implicare a magistraţilor în relatii profesionale neprincipiale cu reprezentanţi ai serviciilor secrete, sunt probate, într-o procedură judiciară finalizată cu o hotărâre judecatorească definitivă, acestea au efect, în egală măsură, nu numai împotriva oamenilor politici, respectiv împotriva celorlalte puteri, ci şi împotriva magistraţilor, precum şi împotriva cetăţenilor acestei ţări care nu fac parte din cele trei puteri ale statului, fiind pusă sub semnul întrebării legitimitatea statului de drept”, a declarat Andreea Ciucă, preşedintele interimar al AMR.

Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a declarat, referitor la raportul Henry Jackson Society, care arată că există îngrijorare că serviciile de informaţii sunt implicate pe ascuns în lupta anticorupţie, că nu poate face precizări până nu primeşte un răspuns de la instituţiile implicate.

"Este un raport, dar până nu avem un răspuns de la toate instituţiile implicate, nu pot să mă pronunţ. Deci, până nu avem un răspuns.. În momentul în care voi avea un raspuns elaborat vă voi răspunde şi dumneavostră", a declarat ministrul Justiţiei, Florin Iordache, întrebat de raportul Henry Jackson Society, intitulat "Combaterea corupţiei prin trucuri: Atacul României asupra statului de drept".

Documentul arată că există o îngrijorare din ce în ce mai mare că serviciile române de informaţii sunt implicate pe ascuns în coordonarea unor activităţi de urmărire anticorupţie şi că alături de DNA se presupune că subminează independenţa judiciară, iar toate acestea au ca efect slăbirea unor piloni ai statului de drept.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), de exemplu, este un participant activ în lupta politică, potrivit raportului, şi există o corelare puternică între cei vizaţi de urmărirea penală şi interesele celor aflaţi la putere. Politicienii îşi pot exercita influenţa asupra DNA, folosindu-şi controlul prin desemnări-cheie şi prin direcţionarea unor anchete importante, mai denunţă documentul.

"Există o precupare din ce în ce mai mare privind rolul ascuns al serviciilor de informaţii în coordonarea unor activităţi de urmărire anticorupţie. Serviciul Român de Informaţii (SRI) efectuează 20.000 de interceptări telefonice în numele DNA în fiecare an, iniţiază anchete DNA şi (...) vede sistemul judiciar ca pe un «câmp tactic» al operaţiunilor. Guvernul a refuzat să ancheteze acuzaţii că SRI s-a infiltrat în serviciile judiciare şi de urmărire penală. Atât SRI şi DNA au fost criticate pentru subminarea independenţei judiciare. Judecătorii care nu reuşesc să răspundă cererilor DNA şi să delibereze în favoarea acesteia au devenit ei înşişi ţinte ale anchetei, în timp ce cei consideraţi favorabili intereselor instituţiei şi-au văzut loialitatea răsplătită. (...)", arată raportul.

"Practica de interceptare a convorbirilor telefonice fără un mandat a fost reluată pentru investigaţii anticorupţie sub coordonarea Monicăi Macovei, iar DNA a devenit dependentă în mare măsură de sprijinul serviciilor de informaţii în furnizarea de probe de la interceptări”, se arată în document.

Potrivit raportului întocmit de Henry Jackson Society (un grup de experţi britanici, denumit după politicianul american Henry M. Jackson, senator democrat cu viziuni liberale şi anticomuniste), cele mai importante constatări sunt:

Există temeri că serviciile de informaţii direcţionează pe ascuns urmăriri anticorupţie. Cu toate acestea, Guvernul a refuzat să ancheteze acuzaţii că serviciile de informaţii s-au infiltrat în serviciile judiciare şi de urmărire penală.

Au existat numeroase abuzuri la nivelul proceselor. Persoanele arestate au fost nevoite să defileze încătuşate prin faţa presei, rudele suspecţilor au fost ameninţate cu acuzarea, suspecţilor li s-a oferit imunitate pentru implicarea cuiva mai important, iar dovezile au fost în mod sistematic divulgate către media.

După depăşirea crizei politice din 2012, evaluările Comisiei Europene au avut un ton din ce în ce mai pozitiv. În anul 2013, numirea Laurei Kovesi ca procuror-şef al DNA a generat noi acţiuni anticorupţie şi o creştere în ceea ce priveşte urmărirea penală a unor ţinte importante. "Evaluarea Guvernului SUA a fost la fel de pozitivă, cu oficiali care au lăudat cu regularitate activitatea Laurei Kovesi şi si-au folosit influenţa pentru a susţine DNA. Ambasadorul american la Bucuresti a făcut apel la partidele politice din România să renunţe la candidaţi acuzaţi de coruptie", menţionează raportul.

- "Valurile de arestări sunt, de obicei, însoţite de campanii de denunţare retorică ce vizează maximizarea efectului lor politic şi stabilirea vinovăţiei în faţa opiniei publice", potrivit raportului.

- "Probe de timpul urmăririi penale, inclusiv stenograme ale interceptărilor telefonice, sunt apoi divulgate selectiv către mass-media cu scopul de a consolida impresia de vinovăţie. Politicienii, si chiar judecătorii, fac comentarii negative cu privire la comportamentul inculpatului într-un mod care sugerează că procesul în sine va fi o simplă formalitate. După ce a fost deja prezentat ca un infractor, inculpatul este transformat într-un proscris al societăţii. (…) Scopul acestui circ de PR este de a ataca şi a discredita ceea ce el reprezintă: apartenenţa sa politică, opiniile sau interesele de afaceri - şi să ofere asigurări că dacă nu va exista o condamnare în instanţă s-ar ajunge la proteste publice", arată documentul.

Principiile esenţiale ale justiţiei consacrate în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum şi Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, sunt încălcate în mod curent. Acestea includ dreptul la un proces echitabil şi prezumţia de nevinovăţie.

"Revelarea faptului că SRI priveşte sistemul juridic ca pe un «câmp tactic» de operaţiuni, în care păstreaza un rol activ în timpul şedinţelor de judecată, oferă o paralelă directă cu trecutul. În comun cu politia secretă a altor regimuri comuniste, Securitatea s-a infiltrat în sistemul judiciar pentru a-şi spori controlul asupra societăţii şi au existat suspiciuni de lungă durată că practica a continuat în epoca democratică", se precizează în raport.

Partenerii internaţionali ai României ar trebui să ia în considerare acestea ca aspecte de precocupare gravă şi să ia măsuri, avertizează raportul.

Documentul recomandă o serie de măsuri prin mecanismele existente din partea Marii Britanii, Uniunii Europene şi Departamentului de Stat american.

Citeşte şi: Poduri de gheaţă

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici