Video Bazac: Nu mi-am dorit să fiu ministru

Rep: După cazul Slatina aţi declarat că aşa ceva în România nu se va mai întâmpla şi din nefericire au fost continuu astfel de cazuri. Pe ce v-aţi bazat atunci?

I.B.: Da. Şi am greşit. M-am bazat că, dând un exemplu de ceea ce nu trebuie să se întâmple într-o unitate de primiri urgenţe, această situaţie nu se va repeta. Se pare că am greşit. Acesta este şi motivul pentru care am convocat întâlnirea cu directorii principalelor spitale de urgenţă judeţene şi clinice, ca să mă consult cu ei, să pot înţelege direct de la ei care este situaţia pentru care s-au repetat aceste fenomene.

Şi cred că am înţeles în ce constră ruptura între UPU şi secţiile spitalelor. Cred că deciziile luate, care se vor transpune în două acte normative, vor face ca aceste lucruri să nu se mai întâmple, pe de o parte. Pe de altă parte, posturile pe care le-am deblocat şi pe care le vom scoate la concurs în cele şase centre universitare, probabil tot în decurs de şase săptămâni, vor da posibilitatea ca schemele spitalelor să se umple de doctori. Sper din tot sufletul ca spitalele să se umple de doctori, sper să vină la concurs.

Coroborate, toate măsurile vor face să nu se mai întâmple ceea ce s-a întâmplat la Slatina. Dar eu cred că într-un un sistem bine reglementat prin reguli şi proceduri situaţii de genul ăsta sunt evitate. Iar dacă se întâmplă, va fi din ce în ce mai rar şi vom putea cuantifica foarte clar, având norme şi proceduri, dacă este vină administrativă sau vină medicală şi cine şi de ce se face răspunzător.

Eu vin dintr-un sistem în care fiecare mişcare era foarte, foarte bine reglementată. Am fost învăţat că, în felul ăsta, se uşurează foarte mult activitatea. Încerc să transfer o parte din experinţa mea şi în sistemul de sănătate. Nu este nimic ieşit din comun. În toate ţările europene există ghiduri şi protocoale. Trebuie să le facem şi noi, suntem obligaţi să le facem.

De fapt, libera circulaţie a persoanelor determină o bună parte a cetăţenilor străini rezidenţi în România să beneficieze de asistenţă medicală în spitalele româneşti. Şi evident, când se face decontarea în străintătate, cei care plătesc vor să ştie pentru ce plătesc. Acum ştiţi foarte bine că nu putem să cuantificăm foarte clar un act medical. Ori eu îmi doresc, cât sunt ministru al Sănătăţii, să reuşesc să introduc ghiduri clinice şi protocoale terapeutice.

Rep: Aţi fost vreodată cu cineva apropiat sau chiar dumneavoastră internat într-un spital din România?

I.B.: Sigur, am fost de mai multe ori internat într-un spital din România. O dată la Spitalul Universitar, de două la Spitalul de Urgenţă.

Rep: Şi?

I.B.:Şi, cred că mi-aş dori un pic mai multă calitate în actul medical. Cred în profesionalismul medicilor. Doctorii din România muncesc foarte mult. Probabil că, totuşi, calitatea actului medical încă lasă de dorit, dar cred că asta se poate reglementa.