Cât de sigure sunt clădirile din București? | Proiecte nerespectate, lipsa specialiștilor, lucrări neconforme | Cele mai grave probleme din șantiere

Într-un răspuns transmis pentru Mediafax, Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) a efectuat aproape 8.000 de controale în București, în perioada 2022 – primul semestru din 2026, atât în etapa de execuție a lucrărilor, cât și în fazele determinante pentru rezistența și stabilitatea construcțiilor.

În urma acestor verificări, instituția a dispus 3.436 de măsuri, însă în ce măsură au fost remediate toate neregulile rămâne un mister.

„Macarale urcă-n soare”, dar fără diriginți de șantier autorizați

Probleme identificate pe șantiere: lipsa diriginților de șantier autorizați, nerespectarea proiectelor tehnice, executarea unor modificări fără expertiză și confirmarea prin semnătură a unor lucrări necorespunzătoare.

Potrivit datelor puse la dispoziție de ISC, în ultimii cinci ani, șantierele din București au fost verificate atât în etapa de execuție, cât și în fazele determinante ale lucrărilor, acele momente în care construcția nu poate continua fără acceptul scris al investitorului sau beneficiarului, al proiectantului și al executantului.

Situația controalelor, așa cum a fost comunicată de instituție:

• 2022: 424 de controale în etapa de execuție și 1.270 de controale în faze de execuție determinante. ISC a dispus 867 de măsuri.
• 2023: 547 de controale în etapa de execuție și 1.296 în faze determinante. Au fost dispuse 1.089 de măsuri.
• 2024: 360 de controale în etapa de execuție și 1.459 în faze determinante. Numărul măsurilor dispuse a fost de 632.
• 2025: 396 de controale în etapa de execuție și 1.258 în faze determinante. Au fost dispuse 582 de măsuri.
• 2026 (trimestrele I și II): 224 de controale în etapa de execuție și 635 în faze determinante. ISC a dispus 266 de măsuri.

În total, în intervalul analizat, instituția a raportat 1.951 de controale în etapa de execuție și 5.918 controale în faze determinante, respectiv 7.869 de controale și 3.436 de măsuri dispuse.

2023 a fost anul cu cele mai multe măsuri dispuse

Cifrele arată că 2023 a fost anul cu cel mai mare număr de măsuri dispuse de ISC în București: 1.089.

În același an, instituția a efectuat 547 de controale în etapa de execuție și 1.296 în faze determinante.

În 2024, numărul controalelor în faze determinante a atins cel mai ridicat nivel din perioada prezentată, cu 1.459 de verificări.

Cu toate acestea, numărul măsurilor dispuse a scăzut la 632.

În 2025, ISC a raportat 1.654 de controale, în cele două categorii, și 582 de măsuri. Pentru primele șase luni din 2026, instituția a comunicat 859 de controale și 266 de măsuri.

Lunga listă de nereguli grave identificate de ISC pe șantierele din Capitală

Dincolo de numărul controalelor, lista neregulilor identificate de inspectori ridică probleme serioase cu privire la respectarea regulilor de construire.

Cel mai des întâlnite neconformități – încălcarea prevederilor din acorduri, avize și autorizații de construire și nerespectarea obligațiilor legale privind calitatea construcțiilor.

ISC semnalează o altă problemă extrem de importantă: lipsa specialiștilor cu competențe clare în verificarea lucrărilor.

Sunt investitori care nu asigură verificarea execuției prin diriginți de șantier autorizați, deci există blocuri de locuințe și clădiri de birouri realizate fără responsabili tehnici autorizați.

Practic, noile construcții din București seamănă cu un joc de cărți – cartoane puse unul peste altul.

În multe situații de pe teren inspectorii ISC au constatat că nu au fost asigurate condițiile necesare pentru verificarea lucrărilor în fazele determinante.

Indolență dusă la extrem a constructorilor

Nici măcar după ce neregulile le-au fost semnalate constructorii nu le-au remediat.

Normele tehnice, proiectele și detaliile de execuție, prevederile din caietele de sarcini nu au fost respectate.

Dar două dintre problemele semnalate de ISC atrag în mod special atenția

Prima: se fac modificări la construcții deja existente sau se schimbă destinația acestora fără expertize tehnice de specialitate.

A doua se referă la confirmarea prin semnătură, de către factorii implicați în procesul de construire, a calității unor lucrări executate necorespunzător.

Avem, practic, de-a face cu semnături „doar ca să fie”, dar care nu atestă, nu asigură, nu garantează evaluări specializate, o calitate a lucrărilor.

În aceste condiții, este evident că neregulile din faza de execuție de pe șantier continuă și în faza de exploatare a construcției.

Deși constructorul are obligația de a investiga modul în care se comportă clădirea după faza de execuție, acest lucru nu se întâmplă. Clădirile nu sunt întreținute, nu sunt reparate, nu sunt consolidate. Nu există documente care să ateste scriptic nimic din toate acestea.  

Este una dintre problemele cel mai des întâlnite și semnalate de ISC.

ISC semnalează și necompletarea sau nepăstraarea cărții tehnice a construcției și lipsa personalului specializat pe care proprietarii ar trebui să-l angajeze pentru urmărirea curentă a comportării clădirilor.

Practic, mutarea în atât de căutatele blocuri noi este un joc de noroc.

Un risc pe care și-l asumă doar cel care alege să-și cumpere un apartament într-o asemenea clădire. Fie că e bloc de locuințe sau clădire de birouri, practic, prea puțini conștientizează pericolele la care se expun.

Pentru că, potrivit ISC, calitatea unei construcții trebuie asigurată pe toată durata de existență a acesteia, nu doar în faza de execuție.

Până la urmă, cine răspunde pentru calitatea construcțiilor?

Practic, responsabilitatea pentru calitatea construcțiilor revine tuturor factorilor implicați, potrivit legii, iar inspectoratul, prin activitatea sa de control, nu poate înlocui verificările interne și nici celelalte forme de control.

Este de la sine înțeles că verificările ISC nu-i exonerează pe investitori, proiectanți, executanți și pe ceilalți participanți la procesul de construire de obligațiile și răspunderile legale.