Video Cioloş, la Ziua dezrobirii romilor: Au rămas în mentalitatea noastră multe urme ale acelei perioade. Iohannis: Emanciparea romilor, deşi juridic şi politic îndeplinită, a rămas incompletă. VIDEO

În discursul său, Dacian Cioloş a spus că în istoria României au existat şi câteva părţi mai puţin onorante, iar sclavia romilor este una dintre acestea. "Până în urmă cu 26 de ani acest proces de dezrobire, chiar dacă el a avut loc formal, din păcate acest proces nu a luat neapărat sfârşit la nivel social. Lucrurile au evoluat şi de o parte şi de alta în societatea românească. Societatea românească obişnuită cu o mare diversitate culturală, cu o mare diversitatea etnică, însă din păcate au rămas în mentalitatea noastră multe urme ale acelei perioade, urme de toleranţă mai dificil de integrat, urme de reflexe care s-au perpetuat social de la o generaţie la alta", a spus, vineri, Dacian Cioloş, la dezbaterea "160 de ani de la dezrobirea romilor în Principatele Române", organizată la Muzeul Naţional de Artă al României.

El a adăugat că după Revoluţie, romii au fost recunoscuţi ca o minoritate şi în consecinţă şi politicile publice au evoluat în acest sens. "Din păcate au rămas în mentalitatea noastră multe urme de toleranţă mai dificilă de integrat, urme de reflexe care s-au perpetuat social de la o generaţie la alta", a mai spus premierul.

Dacian Cioloş a amintit că are în echipa sa de la Palatul Victoria mai mulţi prieteni de etnie romă competenţi. "La nivelul guvernului, la nivelul echipei cu care lucrez am mai mulţi prieteni de etnie romă pe care nu i-am recrutat ca să dea bine la statisticile privind prezenţa romilor în guvern sau în administraţie. I-am luat pentru că oamenii, într-adevăr, sunt competenţi şi pentru că pot să-şi aducă o contribuţie la evoluţia ansamblului societăţii româneşti", a declarat şeful Executivului.

Mesajul premierul Dacian Cioloş a fost ca fiecare să lupte pentru "dezrobirea mentală, sentimentală" a acestei minorităţi, arătând că nimic nu poate înlocui efortul fiecăruia pentru a integra toleranţa în atitudinea individului şi de a recunoşte diversitatea ca atu.

Intervenţia sa a fost maractă însă şi de proteste. "Acces egal al tuturor organizaţiilor romilor pentru locul din Parlament" şi "Romii protestează, vocea lor contează", au fost mesajele afişate de câţiva reprezentanţi ai romilor, prezenţi la eveniment.

Protestatarii au acuzat autorităţile că nu se consultă cu adevăraţii lideri ai comunităţilor de romi. "Nu vrem decât să avem oameni puşi în posturi pe competenţe şi concurs. (…) Aş vrea să-i transmitem premierului să primească liderii comunităţilor, să îi asculte ce au de spus", a spus liderul protestatarilor, Alecu Ion, reprezentat al Alianţei pentru Unitatea Romilor.

La finalul evenimentului, Dacian Cioloş a mers printre protestatari, care îl aşteptau în hol. "Vă mulţumim pentru prezenţă şi să nu credeţi că noi am stricat acest...", i-a spus premierului unul dintre romii nemulţumiţi.

"Nu, nu, nu. Ştiu", a răspuns Cioloş.

"Numai că mesajul nostru e că ne dorim o schimbare la nivel mare, aşa cum dumneavoastră aţi făcut la Guvern schimbări foarte bune", a continuat protestatarul, adăugând că îl aşteaptă sâmbătă la un marş care va marca Ziua Dezrobirii romilor.

Klaus Iohannis spune că, la 160 de la dezrobirea romilor, emanciparea lor, deşi juridic şi politic îndeplinită, a rămas însă incompletă în plan economic şi social, cazurile de discriminare nu au dispărut, iar condamnarea lor este deseori lipsită de celeritate şi fermitate.

"Se împlinesc 160 de ani de la încheierea procesului de dezrobire a romilor din Principatele române. Obiectiv al Revoluţiei de la 1848, emanciparea romilor, deşi juridic şi politic îndeplinită, a rămas însă incompletă în plan economic şi social. Din păcate viaţa minorităţii rome rămâne încă marcată de lipsă de integrare economică şi în sistemele naţionale de educaţie, de asigurări sociale şi de sănătate. De la fenomene de excluziune socială sau segregaţionism şi până la o anumită reticenţă în asumarea de către romi a propriei identităţi etnice şi culturale, acestea sunt tare ce nu sunt simplu a fi depăşite. Cazurile de discriminare nu au dispărut, iar condamnarea lor este deseori lipsită de celeritate şi fermitate" a transmis Klaus Iohannis, prin consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu, prezentă la dezbaterea "160 de ani de la dezrobirea romilor în Principatele Române", organizată la Muzeul Naţional de Artă al României.

Potrivit şefului statului, la 160 de ani de la dezrobire, nu toţi romii sunt şi cetăţeni.

"Unui număr important dintre ei le lipsesc actele de identitate, privându-i de orice perspectivă de integrare în sistemele naţionale de educaţie, sănătate, asistenţă socială şi de drepturile prevăzute de Constituţie. Această situaţie ar trebui să fie în atenţia autorităţilor responsabile. (...) Identitatea şi demnitatea noastră naţională se definesc atât prin felul în care ne raportăm la marile noastre valori, cât şi prin răspunsul la importantele provocări cu care ne confruntăm. Naţiunile puternice, în sensul în care acest concept exprimă coeziunea indivizilor şi colectivităţilor în jurul unor valori fundamentale, s-au născut prin capacitatea de a-şi transforma cele mai importante provocări în proiecte naţionale şi în resurse ale competitivităţii. Din această perspectivă sunt strâns legate incluziunea socială a grupurilor defavorizate, inclusiv a minorităţii rome, şi proiectul unei Românii moderne, puternice, educate", a mai transmis şeful statului.