Climatologul Roxana Bojariu, la Interviurile lui Cristoiu. Cum va fi afectată România de schimbările climatice: S-ar putea să pierdem gheţarul de la Scărişoara

  • Roxana Bojariu: Schimbarea climatică actuală, spre deosebire de cele din istoria geologică a Pământului, e rapidă, se petrece extraordinar de repede, şi-atunci trebuie să studiezi şi în acelaşi timp să vii şi cu soluţii. Şi soluţiile trebuie să fie fundamentate ştiinţific, nu politic.
  • Roxana Bojariu: Şi noi avem semne că trăim schimbarea climei, dar în Africa sunt semnele mult mai dure şi pot să provoace chiar migraţii. Acolo nu mai apă, nu mai ai de mâncare, pleci. Şi unde te duci? Te duci în Europa. Şi ăsta e încă un factor pentru care Europa e mult mai atentă la schimbarea climei, pentru că peste ea vin şi migranţi climatici.
  • Roxana Bojariu: Cercetarea, în general, în România este sub-finanţată de aproape 30 de ani. Asta este bogăţia pe care o căutăm ca înlocuitor al petrolului, al cărbunelui. În viitor, prac-tic, vom folosi totul, bine gândit, bine proiectat, cu tehnologii noi, care să folosească eficient energia. Deci ştiinţă şi tehnolo-gie. Ori, aici, din păcate, noi am pierdut ritmul. Degeaba ai bani europeni pentru PNRR.
440 afișări
Imaginea articolului Climatologul Roxana Bojariu, la Interviurile lui Cristoiu. Cum va fi afectată România de schimbările climatice: S-ar putea să pierdem gheţarul de la Scărişoara
Roxana Bojariu, climatolog la Administraţia Naţională de Meteorologie, spune care sunt semnele schimbării climei în România şi la nivel global.
 
Specialista arată că aceste semnale sunt creşterea intensităţii valurilor de căldură, a ploilor torenţiale, reducerea stratului de zăpadă sezonier şi fenomenele meteo extreme – valurile de căldură, deşertificarea, diminuarea gheţii până la dispariţie în Arctica, dar şi în alte zone, precum Alpii şi chiar la noi, unde există gheţarul de la Scărişoara.
 
De asemenea, climatologul ANM avertizează că aceste fenomene pot fi fatale dacă nu sunt luate măsuri de frânare a schimbărilor climatice astfel încât oamenirea să aibă timp să se adapteze.
 
Roxana Bojariu spune că oamenii nu trebuie să se întoarcă la viaţa din peşteri pentru a încetini schimbările climatice, ci din contră, pot să folosească ştiinţa şi tehnologia astfel încât să trăiască mai bine.
 
Climatologull ANM susţine că România nu este pregătită pentru a face faţă schimbărilor climatice în condiţiile în care asistăm la un exod al creierelor, iar cercetarea,”înlocuitorul” petrolului, al cărbunelui şi al altor combustibili poluanţi, este subfinanţată.
 
Redăm principalele declaraţii ale climatologului Roxana Bojariu, sâmbătă seara, la Interviurile lui Cristoiu, de la Aleph News.
 

Despre climă şi schimbările climatice

 
Roxana Bojariu: Clima, în general, e un concept calculat. Vine din matematică, nu-l simţim, vremea o simţim, în schimb. Simţim diferenţele de temperatură, simţim vântul, şi de aici unele confuzii pe de o parte, iar pe de altă parte, trebuie să specificăm, deşi conceptele sunt diferite, ele sunt evident în legătură. Vremea e o fluctuaţie care se derulează rapid, în timp ce clima înseamnă o înfăşurare a tuturor acestor fluctuaţii pe perioade mari de timp. Pe climă putem să spunem că există rapoarte anuale, dar mergem chiar mai departe.
Roxana Bojariu: Schimbarea climatică actuală, spre deosebire de cele din istoria geologică a Pământului, e rapidă, se petrece extraordinar de repede, şi-atunci trebuie să studiezi şi în acelaşi timp să vii şi cu soluţii. Şi soluţiile trebuie să fie fundamentate ştiinţific, nu politic. Cercetătorul nu e ales de nimeni ca să ia decizii politice sau să indice soluţii politice. Nu, cercetătorul poate aduce acea informaţie care poate să ajute politicianul să ia deciziile. Şi de aceea rapoartele acestea sunt relevante în sensul că au informaţia care îi trebuie politicianului, dar nu constrâng politic cu nimic.
 

Despre interesul pentru schimbările climatice

 
Roxana Bojariu: E vorba de mai mulţi factori. E vorba de un fel de politică, mai deschis în Europa, şi vorbesc despre Europa Occidentală. Ţine cont şi de ce spun oamenii, nu într-o măsură extraordinară, dar sunt atenţi la semnalele societăţii. Oamenii din Europa de Vest dau semnale puternice că pentru ei clima şi problema climatică sunt importante. Au conştientizat, prin toată educaţia, prin civilizaţia occidentală, trecând şi ei prin tot felul de provocări, au văzut că mediul, costurile de mediu pot să-ţi vină înapoi în faţă, să-ţi explodeze. Spui că vrei profit aici şi acum, şi reuşeşti să faci lucrul ăsta, dar vine şi scadenţa.
 
Roxana Bojariu: În Europa de Est lucrurile sunt un pic diferite pentru că venim cu un alt tip de cultură şi mai ales o cultură diferită în ceea ce priveşte mediul. Ştiţi că înainte de 1989, omul era stăpânul naturii, aşa învăţam la şcoală. Şi era statuia aceea, cu fulgerul în mână, la barajul de la Vidraru, şi chiar îţi intra chestia asta în felul de a înţelege lumea din jur. Şi asta lasă urme. În Africa sunt probleme mari. După ce că au infrastructura prost configurată şi sunt mult mai săraci, efectele schimbării climei se simt acolo mult mai puternic. Şi noi avem semne că trăim schimbarea climei, dar în Africa sunt semnele mult mai dure şi pot să provoace chiar migraţii. Acolo nu mai apă, nu mai ai de mâncare, pleci. Şi unde te duci? Te duci în Europa. Şi ăsta e încă un factor pentru care Europa e mult mai atentă la schimbarea climei, pentru că peste ea vin şi migranţi climatici. Mai mult decât în America.
 

Care sunt semnele schimbării climei

 
Roxana Bojariu: Creşterea intensităţii valurilor de căldură în sezonul cald. Chiar dacă noi începem acum cu o vară rece, dar dacă ne uităm în urmă şi vedem ce s-a întîmplat în 2003, în 2007, în 2012, în 2015, în general în toată lumea, dar evident cu nuanţări, ţinând de factorii locali şi în marile aglomerări urbane, aceste valuri de căldură se simt şi mai puternic. Valul de căldură în ce sens… ai o perioadă, nu e vorba de o temperatura maximă care se atinge la un moment dat şi cu asta basta. Nu,  sunt zile la rând când ai temperaturi peste un anumit prag, peste 37 de grade.
 
Roxana Bojariu: Intensitatea precipitaţiilor a crescut pe perioade scurte de timp. Nu numai în România. Exact, plouă cu găleata, o formulare foarte bună. Aici e fizică simplă, clasică. O atmosferă mai caldă poate să ţină o cantitate mai mare de vapori de apă. Şi atunci, pe condiţii favorabile, această cantitate mai mare de vapori de apă, evident că va alimenta ploi mult mai abundente.
 
Roxana Bojariu: Stratul de zăpadă sezonier, care se diminuează. Zăpada a început să devină un lucru dorit din ce în ce mai mult pentru că extinderea e din ce în ce mai redusă şi chiar grosimea stratului de zăpadă medie, sunt cifre care arată, devine din ce în ce mai mică. Oricum, eu ştiu că oamenii întreabă dacă avem zăpadă de Crăciun. Asta este iar un semn concret că pe undeva se schimbă dacă îngrijorarea a ajuns importantă la nivelul publicului.
 
Roxana Bojariu: Fenomenele meteo extreme, care înseamnă acele manifestări de vreme, obişnuite altfel pentru sezon, pentru locul unde se generează, dar care au o intensitate de manifestare mult mai mare. De exemplu, în cazul grindinei. E normal să ai grindină vara pentru că sunt acele fenimene de convecţie, se formează nori foarte extinşi pe vertical, dar episoade de grindină care încep să-ţi apară din februarie sau episoade de grindină în care ai bobul din ce în ce mai mare, eee, asta deja te pune pe gânduri. Ele sunt normale pentru anotimpul cald, atunci când sunt convecţie, deci te miri când le vezi primăvara timpuriu sau la sfârşit de iarnă, uneori au fost şi iarna. Au fost tunete şi fulgere iarna uneori. Asta te pune pe gânduri. Deci e un fenomen extrem care îşi modifică intensitatea, uneori şi frecvenţa.
 
Roxana Bojariu: Fenomen extrem e şi valul de căldură. Devine din ce în ce mai frecvent, dar statistic. Nu înseamnă că în fiecare an vei avea valuri de căldură din ce în ce mai dese faţă de precedentul pentru că ai şi fluctuaţiile naturale. (…) Deşertificarea. Aici trebuie să fim atenţi pentru că există factorul climatic în deşertificare, dar nu numai. Şi activitatea omului intervine acolo. Diminuarea gheţii, de exemplu în Arctica. În anotimpul cald, Oceanul îngheţat va devein Oceanul albastru, adică nu va mai fi gheaţă în Arctica, ceea ce înseamnă o bulversare extraordinară a întregului sistem climatic. Sau gheţarii continentali de peste tot. Noi nu avem în Carpaţi decât gheţarul de la Scărişoara, dar şi ăla ştiţi că diminuează ca volum şi din păcate s-ar putea să-l pierdem. E o arhivă pentru ce a fost în urmă. Dar gheţarii din Alpi, de exemplu, se topesc într-un ritm înfiorător.
 

De ce au apărut schimbările climatice

 
Roxana Bojariu: Schimbarea climatică actuală înseamnă că în aproape 300 de ani, cam de la debutul epocii industriale, pe la 1750,  omul a ars combustibil fosil care  a fost creat în natură în sute de milioane de ani. Noi am scurtcircuitat un ciclu natural efectiv, am devenit factor geologic. În mod natural, acei combustibili fosili reintrau cu carbonul în atmosferă după alte sute milioane de ani. Şi noi în acei 300 de ani am ars acele cantităţi. Nu ardeau în sensul clasic, dar existau procese care readuceau acel carbon, din ţiţei, gaze naturale, în atmosferă după un anumit timp şi de acolo iar era extras. E aşa numitul ciclu lung al carbonului. Omul s-a jucat cu lucrurile precum ucenicul vrăjitor.
Roxana Bojariu: Noi avem o capacitate de adaptare şi ne-am adaptat. De câteva milioane de ani specia noastră evoluează. Numai că schimbările climatice care s-au produs până acum s-au produs pe perioade de timp foarte mari, de la zeci, sute de mii de ani, sute de milioane de ani, depinzând fiecare de factorii principali care au indus atunci schimbarea climei. E, acum schimbarea climei se face pe perioade de ordinul sutelor de ani, cu schimbări vizibile în perioade de ordinul deceniilor.
 

Cum ajută climatologii oamenii de afaceri

 
Roxana Bojariu: O altă ramură este cea a solicitărilor pentru studii de climă foarte concrete. Adică, sunt oameni care vor şă-şi înfiinţeze o cultură de struguri, într-o zonă a ţării. Şi-atunci ei vin cu o solicitare care este regimul strălucirii soarelui, a temperaturii. Ne întreabă care sunt parametrii care i-ar putea fi de folos în a vedea dacă, într-adevăr, ideea e bună sau nu climatic. Pentru că sunt anumite culturi care rezistă sau nu climatic. Au fost, de exemplu, foarte multe solicitări privind regimul de vânt pentru oameni care înfiinţau ferme eoliene. Sau pentru cei interesaţi de energia fotovoltaică, regimul strălucirii soarelui.
 

Despre folosirea resurselor şi adaptarea la schimbările climatice

 
Roxana Bojariu: Avem vântul, apa, şi e foarte bună, şi energia geotermală, din belşug, dar nu prea o folosim. Inclusiv în Bucureşti, în zona Casei Presei, sunt deja folosite izvoare geotermale (…) Nu va conta bogăţia naturală, va conta felul în care vei şti să îţi gândeşti infrastructura să şi-o menţii, va conta felul cum vei folosi tehnologiile cele mai bune. Deci va conta foarte mult materia cenuşie, expertiza, din păcate ce avem noi acum mai puţin pentru că oamenii pleacă, oamenii tineri care ajung la un anumit grad de expertiză nu rămân aici, de obicei pleacă şi rămânem exact fără resursa care e a viitorului. Toate se vor putea face în viitor, inclusiv adaptarea la nişte condiţii noi, dar nu se pot face fără stiinţă, fără cercetare, fără tehnologii, fără oameni care să stăpânească tehnologiile. 
Roxana Bojariu: Aici e o mare problemă. Cercetarea, în general, în România este subfinanţată de aproape 30 de ani. Asta este bogăţia pe care o căutăm ca înlocuitor al petrolului, al cărbunelui. În viitor practic vom folosi totul bine gândit, bine proiectat, cu tehnologii noi, cu totul care să folosească eficient energia. Asta înseamnă cercetare şi imediat aplicată tehnologie. Deci ştiinţă şi tehnologie. Ori, aici, din păcate, noi am pierdut ritmul. Degeaba ai bani europeni pentru PNRR. Aţi văzut cât din planul ăsta are cercetarea? O sumă infimă. E un exemplu care arată clar comportamentul general. 
 

Cum putem frâna accelerarea schimbărilor climatice

 
Roxana Bojariu: Trebuie să cumpărăm timp, să câştigăm timp. Nu ne mai putem întoarce la cum era clima în 1750. Nu ar trebui să ne sperie, pentru că putem să ne adaptăm, numai că dacă e prea rapid procesul capacitatea noastră de adaptare nu mai ţine pasul. Şi de aceea trebuie să reducem foarte mult emisiile pentru ca să câştigăm timp, să domolim schimbarea.
 

De unde vin cele mai mari emisii de carbon

 
Roxana Bojariu: Generarea de energie electrică pe bază de termocentrale, pe bază de cărbune, şi maşinile.  Din păcate toată economia actuală e bazată în mare parte pe combustibili fosili. Arzând combustibili fosili, noi reintroducem în atmosferă foarte mult bioxid de carbon care e un gaz radiaţie activ. Adică, lasă să treacă radiaţia solară directă , numai că absoarbe radiaţia pe care o emite suprafaţa încălzită a Pământului şi atunci se reţine în sistem multă energie. Ai mai multă căldură, mai multă umiditate şi ai toate modificările astea în sistem.
Roxana Bojariu: Acum suntem într-o nouă etapă. Ceea ce mergea în aceea epocă, trebuie să schimbăm acum. Nu întorcându-ne înapoi, nu intrând în peşteri  din nou, să pictăm pe pereţi în loc de Facebook, ci trebuie să trăim chiar mai bine în condiţiile schimbării climei. Şi se poate lucrul ăsta, numai că trebuie să redefinim anumite lucruri, trebuie să schimbăm economia. Tipul ăsta de economie bazată pe creştere care nu ţine cont de resurse, nu ţine cont de costurile de mediu. Profitul aici şi acum, nu mă gândesc ce se întâmplă peste 5-10 ani. Sunt nişte costuri.
 
Roxana Bojariu: În parcursul ăsta spre o nouă ordine climatică şi o nouă geopolitică noi trebuie să venim cu lucruri noi şi nu să aşteptăm de la alţii pentru că fiecare când îşi creează aceste tehnologii întâi le folosesc ei şi apoi dau la alţii. Adică noi vom fi mereu lanterna roşie dacă nu ţinem cont de cercetare şi e păcat pentru că resursă umană a fost şi este, dar pleacă, nu stă aici când nu ai predictibilitate în meseria de cercetător, nu se scot foarte multe proiecte la concurs, institutele noastre sunt expuse foarte mult lipsei de finanţare. ANM e un caz fericit pentru că noi avem şi partea operativă care se face  şi pe bază de cercetare. Ca să poţi să dai prognoze bune trebuie mereu să te perfecţionezişi atunci ai nevoie de cercetare. E o legătură mai strânsă.
 

Cum se simt schimbările climatice în România

 
Roxana Bojariu: Avem o intensitate crescută a precipitaţiilor. Şi înainte aveam ploi torenţiale, dar acum o manifestare mult mai severă. Şi acum intervine şi factorul cum dezvoltăm oraşele în aşa fel încât să ne adaptăm. Noi nu prea ne adaptăm la clima prezentă. Ploile torenţiale vor fi o realitate şi din ce în ce mai puternice. Trebuie să îţi proiectezi localităţile în aşa fel încât să limitezi efectele. Noi în oraşe izolăm solul de atmosferă şi atunci o mare parte din apa care cade vine pe suprafaţă că nu mai are unde să se infiltreze. Ce e de făcut? Gândeşti spaţii verzi care să absoarbă în mai mare măsură. Gândeşti soluţii arhitectonice care să acţioneze ca rezervoare de apă şi când plouă foarte mult se umple rezervorul şi pe urmă se evaporă. Chiar ajută în perioadele calde, are efect de climatizare, scade temperatura aerului. (…)

 

Oraşele noastre nu sunt pregătite pentru această schimbare şi vom avea tot mai multe inundaţii urbane

 
Roxana Bojariu: Valurile de căldură vor creşte. Oamenii care sunt mai în vârstă, care suferă de boli cronice sunt mai sensibili la stresul termic. Şi atunci vei avea o încărcătură mai mare în spitale. Sunt măsuri care pot fi luate pe termen scurt şi pe termen lung. Pe termen scurt, supraveghezi zonele unde ştii că ai bătrâni în aşa fel încât ei să nu mai iasă când se anunţă valul de căldură, să asiguri servicii sociale care să-i ajute să le aducă apă, amplasarea corturilor de prim-ajutor să fie făcută în zonele cu clădiri mai înalte, pui mai multe acolo, ai grijă în spitale. (…) Locuinţele trebuie construite în aşa fel încât să asigure o izolare bună şi vara, şi iarna.
 

Cât de preocupaţi sunt politicienii români?

 
Roxana Bojariu: Ca opinie personală. Există o preocupare a clasei politice româneşti pentru schimbările climatice în măsura în care Bruxelles-ul dă un brânci. Altfel, sincer vorbind, politicienii noştri nu sunt foarte atenţi la lucrurile astea. Din păcate. Asta am simţit eu ca specialist. Nu spun că sunt total refractari sau sunt precum a fost administraţia Trump. Nu, sunt formal atenţi, dar pentru că Bruxelles-ul cere sau pentru că au văzut şi ei când s-au dus la Parlamentul European că se discută problema şi atunci o discută şi ei un pic, o perpelesc un pic.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici