Cluj: Studenţii petrec a doua noapte consecutiv în amfiteatrul de la Facultatea de Psihologie

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Studenţii de la mai multe universităţi clujene care au ocupat, joi seară, amfiteatrul „Nicolae Mărgineanu” al Facultăţii de Psihologie a UBB au continuat protestul pe durata întregii zile şi vor rămâne în sala de curs şi în noaptea de vineri spre sâmbătă.

Preşedintele Organizaţiei Studenţilor din UBB (OSUBB), Oana Onicaş, a declarat, vineri seară, corespondentului MEDIAFAX, că studenţii care au aderat la forma de protest vor dezbate problemele cu care se confruntă educaţia, la discuţii fiind aşteptate şi cadre didactice universitare.

„Ocuparea amfiteatrului de la Facultatea de Psihologie continuă pentru a doua noapte consecutiv şi vom sta în sala de curs cel puţin până luni dimineaţă, pe toată durata sfârşitului de săptămînă. Suntem cam 40 de studenţi de la mai multe universităţi şi aşteptăm la dezbatere şi cadre didactice universitare, iar sâmbătă şi pe preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor”, a spus Onicaş.

Cazul inedit al unui profesor universitar din Brașov: Unii studenți îl acuză de abuz de putere și hărțuire, alții îi iau apărarea | ANOSR cere sancționarea lui

Premieră alarmantă la testele PISA: România trece de pragul de 50% la „analfabetism funcțional” în Matematică

El a adăugat că, la fel ca noaptea trecută, studenţii au adus cu ei pături, perne, alimente şi apă.

Vineri, circa 20 de studenţi au pichetat Prefectura Cluj având bannere cu mesaje precum „Toţi vrem să votăm 25%, toţi vrem să contăm”, „6% pentru Educaţie”, „Universităţile sunt ale studenţilor”.

O delegaţie a studenţilor s-a întâlnit cu prefectul Clujului, Gheorghe Ioan Vuşcan, căruia i-au înmânat un memoriu cuprinzând revendicările lor.

Joi seară, peste 70 de studenţi de la UBB, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (UTCN), Universitatea de Arte şi Design (UAD) şi Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) „Iuliu Haţieganu” au ocupat amfiteatrul „Nicolae Mărgineanu” de la Facultatea de Psihologie al UBB şi au dezbătut, în cursul nopţii, problemele specifice educaţiei şi cele privind drepturile studenţilor.

Printre revendicările lor se numără alocarea a 6% din PIB pentru educaţie, includerea studenţilor în proporţie de 25% în procesele de luare a deciziilor din universităţi, creşterea investiţiilor în servicii pentru studenţi, creşterea burselor studenţeşti.

Ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Sorin Cîmpeanu, a discutat, joi, cu liderii Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), după ce în mai multe centre universitare din ţară au început activităţi de „occupy” în amfiteatre, studenţii fiind nemulţumiţi, printre altele, de subfinanţarea educaţiei.

Ministrul Sorin Câmpeanu a spus, la finalul întâlnirii, că le-a explicat studenţilor, pe puncte, reglementările care pot fi adoptate în sistemul universitar.

„Au formulat o serie de opt puncte care sunt de interes pentru studenţii din universităţile româneşti. Înainte de toate, aş vrea să vă spun că aceste consultări sunt absolut necesare şi binevenite. Întotdeauna am fost promotorul ideii de reglementări sustenabile în domeniul educaţiei. Aceste măsuri nu pot fi luate, nu pot fi adoptate decât în urma consultării tuturor actorilor din sistemul de educaţie: profesori, studenţi, sindicate, asociaţia elevilor, asociaţii ale părinţilor şi reprezentanţi ai mediului socio-economic, care beneficiază de formarea din sistemul de educaţie. Un al doilea lucru este acela al principiului consolidării legăturilor dintre sistemul de educaţie şi piaţa muncii. În acest context, aceste întâlniri sunt binevenite. Cât priveşte cele opt puncte propuse şi acceptate de noi pe agenda discuţiilor, vă precizez că o educaţie de calitate nu se poate face fără resurse financiare. Am promovat întotdeauna acest aspect. În acelaşi timp, însă, faţă de anul 2012, avem un buget al educaţiei cu două miliarde de euro mai mare. Bugetul educaţiei pe 2015, raportat la bugetul educaţiei pe 2012, când am avut 2,8 la sută din PIB, 2013 – 2,9 la sută, 2014 – 3,2 la sută şi 2015 – 3,7 la sută din PIB. Referitor la solicitarea studenţilor de a avea o reprezentare de 25 la sută, şi în momentul de faţă legislaţia prevede o reprezentare de minimum de 25 la sută a studenţilor în consiliile profesorale şi de 25 la sută la senatele universităţilor. Sunt organismele de conducere ale fiecărei universităţi”, preciza Sorin Cîmpeanu.

La rândul său, liderul ANOSR, Cristi Popescu, s-a declarat nemulţumit de rezultatul discuţiei cu ministrul Educaţiei şi a spus că studenţii sunt hotărâţi să-şi continue protestele, mergând până la greva foamei şi neparticiparea la examene.

Lista de revendicări a studenţilor cuprinde creşterea finanţării educaţiei şi asumarea reală de către Parlament şi Guvern a alocării a 6% din PIB pentru educaţie, aşa cum prevede legea; includerea studenţilor în proporţie de 25% din electori în alegerea rectorilor, a decanilor şi includerea acestora în aceeaşi proporţie în consiliile departamentelor din facultăţi – locul în care se iau decizii cu privire la curriculă şi planurile de învăţământ; creşterea investiţiilor în servicii pentru studenţi: creşterea burselor, în special a burselor sociale, investiţii în construcţii de noi cămine şi cantine şi investiţii în repararea şi modernizarea celor existente; implementarea reală a unui învăţământ centrat pe student, profesorii nemaifiind simpli oratori ai unor cursuri prăfuite de timp, ci cei care creează medii de învăţare pentru studenţi pentru ca aceştia să dobândească abilităţi şi competenţe, învăţând cum să folosescă informaţiile de la curs, nu doar să le reproducă.

Pe aceeaşi listă se regăsesc reforma curriculară din universităţi, pentru a face programele de învăţământ relevante pentru piaţa muncii şi pentru nevoile şi interesele studenţilor de azi; implicarea studenţilor în toate procesele de asigurare a calităţii, la nivel intern şi extern, atât la evaluări ale instituţiilor de învăţământ superior, cât şi în evaluări ale programelor de studii; respectarea de către universităţi şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a „Statutului Studentului”, care conţine toate drepturile şi obligaţiile studenţilor, şi depunerea de eforturi pentru sancţionarea universităţilor care încalcă flagrant drepturile studenţilor; respectarea dreptului la liberă exprimare a studenţilor de către universităţi şi Ministerul Educaţiei, prin asumarea rolului de cultivator al spiritului critic în rândul noilor generaţii, în contextul în care tot mai mulţi studenţi care au curajul să spună problemele din universităţi sau mediul universitar românesc sunt sancţionaţi.