DIICOT a trimis în judecată dosarul "Sky News". Dosar disjuns pentru cei trei jurnalişti britanici

DIICOT i-a trimis în judecată pe Aurelian-Mihai Szanto, Csaba-Attila Pantics şi Levente Pantics în dosarul cunoscut generic ca "Sky News" şi a disjuns materialul de urmărire penală pentru cei trei britanici, acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat şi comunicarea de informaţii false.

1205 afișări
Imaginea articolului DIICOT a trimis în judecată dosarul "Sky News". Dosar disjuns pentru cei trei jurnalişti britanici

DIICOT a trimis în judecată dosarul "Sky News". Dosar disjuns pentru cei trei jurnalişti britanici

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală i-au trimis în judecată pe inculpaţii Aurelian-Mihai Szanto, Csaba-Attila Pantics şi Levente Pantics pentru constituire a unui grup infracţional organizat, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi comunicarea de informaţii false.

În ceea ce-i priveşte pe cei trei jurnalişti britanici, între care se află şi Stuart Ramsay, procurorii au disjuns materialul de urmărire penală şi au constituit un nou dosar penal, în care aceştia sunt acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat şi comunicarea de informaţii false.

"Prin actul de sesizare s-a reţinut faptul că inculpaţii SZANTO AURELIAN-MIHAI, PÁNTICS ATTILA-CSABA, PANTICS LEVENTE (persoane cu dublă cetăţenie, română şi maghiară) şi suspecţii R. S. R., S. C. S. şi S. J (cetăţeni britanici), au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii infracţiunilor de comunicare de informaţii false şi nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor. Faptele au fost săvârşite în cursul lunii iulie 2016, pe teritoriul României, fiind iniţiate/concepute în Marea Britanie în cursul lunii aprilie 2016 de către jurnalişti şi angajaţi ai unui post de televiziune britanic, pe fondul pregătirilor necesare realizării, pe teritoriul României, a unei ”anchete jurnalistice” referitoare la traficul ilicit de arme militare ce s-ar desfăşura în mod uzual, sub protecţia şi cu îngăduinţa autorităţilor naţionale", arată DIICOT, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

Scenariul aşa-zisei ”anchete jurnalistice”, regia şi filmările au fost imaginate şi executate cu sprijinul şi participarea celor trei conaţionali, inculpaţi în dosar, a căror prezenţă, implicare şi susţinere, arată procurorii, au fost esenţiale pentru atingerea finalităţii urmărite de către jurnaliştii britanici în demersul lor de afectare a securităţii naţionale a României prin actul de răspândire în mass-media internaţională a unor ştiri/date/informaţii false de natură a afecta/submina eforturile autorităţilor şi diplomaţiei româneşti de poziţionare a României atât în cadrul Uniunii Europene cât şi la nivelul organismelor internaţionale din care face parte.

"Astfel, începând cu data de 07.08.2016, mass-media naţională şi internaţională a preluat şi difuzat un material video (”anchetă jurnalistică”) prezentat de postul de televiziune britanic (post ce beneficiază de o largă audienţă, atât în Marea Britanie, cât şi pe plan internaţional) şi realizat de suspectul R. S. R., jurnalist, cetăţean britanic, prin care se promova în mod fals ştirea/informaţia potrivit căreia, pe teritoriul României, beneficiind de protecţia autorităţilor, traficanţii de arme şi-ar desfăşura în mod nestingerit activitatea, armele fiind vândute de către aceştia inclusiv către membrii unor organizaţii teroriste", potrivit sursei citate.

”Ancheta jurnalistică” evocă un aşa-zis act de negociere, derulat pe parcursul mai multor luni cu membrii unei grupări de traficanţi de arme, echipa postului de televiziune britanic ”Sky News” deplasându-se într-o zonă izolată pe teritoriul României pentru a se întâlni cu persoane din cadrul respectivei grupări şi a negocia achiziţia unor astfel de arme.

Pentru a conferi veridicitate scenariului imaginat, aratĂ diicot, în materialul înregistrat s-a precizat că jurnaliştii britanici s-au întâlnit cu traficanţii de arme pe o şosea, după care, la indicaţiile membrilor grupării, i-au urmat într-un loc izolat situat într-o zonă împădurită unde nu era semnal GSM.

Apoi, doi traficanţi ce purtau haine militare şi aveau feţele acoperite cu cagule le-ar fi cerut jurnaliştilor să coboare din maşină, i-ar fi percheziţionat, le-ar fi verificat echipamentele şi le-ar fi închis telefoanele mobile în autovehicul.

Apoi, din portbagajului unui autoturism de teren fără numere de înmatriculare, respectivii indivizi au scos mai multe arme - carabine, pistol-mitralieră AKM, puşti cu lunetă, pistol-, pe care le-au prezentat jurnaliştilor britanici.

Procurorii DIICOT arată că, din discuţiile purtate şi cu privire la care urmărirea penală avea a stabili caracterul lor regizat, a reieşit că armele deţinute şi prezentate de către traficanţi erau doar mostre ale tipurilor de arme pe care membrii grupării le puteau procura şi comercializa, în cantităţi însemnate, în vestul Europei şi în Orientul Mijlociu. Printre armele prezentate se afla o puşcă cu lunetă marca ”Steyr Mannlicher”, o puşcă semiautomată cu alice, respectiv o puşcă ce prezenta caracteristicile unei arme militare tip ”Kalashnikov”.

"Tot pentru a conferi veridicitate informaţiilor difuzate, jurnaliştii au menţionat în cuprinsul ”anchetei jurnalistice” faptul că filmarea realizată pe teritoriul României a fost prezentată unor ofiţeri din cadrul Agenţiei Naţionale împotriva Crimelor din Marea Britanie (N.C.A.), care ar fi confirmat că tipurile de arme, zona unde a avut loc întâlnirea cu traficanţii de arme şi preţurile negociate corespund informaţiilor pe care agenţia le deţinea cu privire la respectivul fenomen infracţional. S-a reţinut faptul că, scopul urmărit prin realizarea aşa-zisei ”anchete jurnalistie”, nu s-a dorit a se limita doar la evidenţierea unui simplu act de trafic de armament ce ar fi avut loc pe teritoriul României, secvenţele editate ale materialului înregistrat au fost alternate pe momente cheie cu puternică încărcătură emoţională (prezentarea armelor; confirmarea de către ”traficanţi” a faptului că vând arme şi teroriştilor, etc) cu imagini sugestive surprinse în timpul atentatelor teroriste ce au avut loc la Paris în datele de 7-9 ianuarie 2015 la sediul publicaţiei ”Charlie Hebdo”, respectiv 13 noiembrie 2015 (Bataclan), atentate ce s-au soldat cu peste 145 de morţi", arată DIICOT.

Astfel, mesajul transmis de către autorii ”investigaţiei jurnalistice” a fost acela că România este o ţară nesigură şi vulnerabilă, spun procurorii, nu doar pe dimensiunea asigurării securităţii frontierelor de stat, ci mai ales pe cea care vizează securitatea graniţelor exterioare ale Uniunii Europene în zona flancului estic unde traficanţii de arme îşi desfăşoară activitatea în mod nestingherit pe fondul incapacităţii/complicităţii autorităţilor naţionale de a face faţă fenomenului.

"Din cercetările efectuate în cauză a rezultat faptul că, dincolo de orice îndoială rezonabilă, acţiunile suspecţilor – cetăţeni britanici, care au premeditat împreună cu inculpaţii cetăţeni români de etnie maghiară plăsmuirea unui reportaj fals în integralitatea lui, nu în scopul informării corecte a publicului, ci al proiectării deliberate în conştiinţa publicului a unei stări de fapt imaginare, în care România reprezintă un teritoriu propice traficului internaţional de armament şi o vulnerabilitate activă pentru ţările Uniunii Europene, se circumscriu elementelor constitutive ale infracţiunii prev.de art.404 Cod penal. Nu în ultimul rând, se impune a fi amintit principiul fundamental de drept, potrivit căruia nimeni nu poate invoca necunoaşterea legii (”nemo censetur ignorare legem”), din perspectiva căruia este evident că, orice subiect de drept cu capacitate de exerciţiu avea reprezentarea faptului că, inventând şi prezentând într-o manieră aparent credibilă informaţii menite să caracterizeze o ţară membră N.A.T.O. şi U.E. drept implicată în traficul internţional de armament, se situează în zona ilicitului penal", potrivit DIICOT.

Procurorii transmit, în rechizitoriu, că întregul mod de operare al inculpaţilor şi al suspecţilor demonstrează indubitabil intenţia acestora, nu de a informa/participa la informarea publicului asupra unei chestiuni de interes general, ci de a genera scandal public şi a proiecta în conştiinţa publicului o imagine negativă/defavorabilă.

"Motivat prin raportare la considerente de ordine publică, refuzul autorităţilor britanice de a da curs solicitărilor autorităţilor române de acordare a asistenţei juridice internaţionale în materie penală, necesară desfăşurării instrucţiei penale faţă de suspecţii R.S. R., S. C. S. şi S. J., plasează într-o lumină nouă demersul ziariştilor britanici de afectare a securităţii naţionale a României. În acelaşi sens, demersul pe care atât Ambasada României în Marea Britanie, cât şi Consiliul Naţional al Audiovizulului (CNA) din România l-au întreprins pe lângă autoritatea de reglementare din domeniul comunicaţiilor din Marea Britanie, O.F.C.O.M., referitor la conţinutul reportajului ”Criminal Gang Selling Military Weapons”, în care se prezintă presupuşi traficanţi de arme români, s-a soldat cu constatarea că postul de televiziune nu a „falsificat” şi nici nu a „înscenat” informaţiile prezentate şi, prin urmare, nu a încălcat reglementările britanice", potrivit sursei citate.

DIICOT arată că postul de televiziune britanic s-a poziţionat public în favoarea susţinerii necondiţionate a documentarului privind presupuşii traficanţi de arme din România, reluând pe parcursul mai multor zile difuzarea aşa-zisei ”investigaţii jurnalistice” realizate de către suspectul Stuart Ramsay, în sensul că acesta şi echipa sa au oferit un material solid privind vânzarea de arme în România, iar postul de televiziune susţine în totalitate acest material.

Dosarul a fost înaintat spre soluţionare Curţii de Apel Bucureşti.

Cercetările au început după ce, în 2016, Sky News difuza un material amplu despre traficanţii de arme şi redau întâlnirea dintre jurnalişti şi doi traficanţi români, undeva în zona judeţului Bistriţa Năsăud. După luni de negocieri, echipa Sky News spunae că a fost direcţionată către o zonă izolată din România pentru a se întâlni cu membrii unui grup de traficanţi de arme. "Nu există niciun subtrefugiu aici. Ştiau că suntem o organizaţie de presă care doreşte să ilustreze că obţinerea unei arme este un proces relativ uşor şi credeau că urma să cumpărăm arme. Nu am făcut-o, ceea ce a făcut ca problemele să fie puţin mai complicate. Ideea este că lor nu le păsa cine suntem, atât timp cât eram dispuşi să plătim. În timpul întâlnirii au spus clar că vor vinde absolut oricui: spărgători de bănci, criminali în masă sau terorişti, nefăcând nicio distincţie", se arăta în reportajul Sky News.

Reportajul detalia cum jurnaliştii i-au urmat pe traficanţi într-o pădure unde nu era semnal la telefon, iar acolo s-au oprit pe o pajişte.

"Le aducem din Ucraina cu muniţia, atât cât vreţi", a spus unul dintre ei, iar în filmare se vorbeşte despre AK47, cea mai vândută armă din arsenalul traficanţilor. "Graniţele deschise ale UE înseamnă că arme precum AK-47 pot fi trimise cu uşurinţă cumpărătorilor din vestul Europei" spune jurnalistul.

Materialul video ridica semne de întrebare încă de la difuzare, deoarece traficanţii s-au lăsat filmaţi pe tot parcursul întâlnirii fără a avea vreo reţinere. Nu era clar nici de ce în filmare se vorbeşte despre armele AK47, dar pe înregistrare apare doar o puşcă pentru lunetişti.

DIICOT a anunţat ulterior că face verifică în legătură cu informaţiile apărute, iar la scurt timp procurorul şef de la acea vreme, Daniel Horodniceanu, spunea că totul este un scenariu bine pus la punct de către Sky News. Cu toate acestea, postul de televiviziune a menţinut reportajul. Şi nici colaborarea cu autorităţile nu a fost una de succes. “Am trimis comisia rogatorie acolo. Nu s-a dat curs. Nu am avut o colaborare efectivă cu autorităţile britanice din motive pe care aceştia le-au invocat în momentul în care au respins comisia rogatorie internaţională. În acest moment, procurorul de caz discută cu apărătorii celor doi inculpaţi români care doresc să facă acordul de recunoaştere a vinovăţiei”, declara Daniel Horodniceanu, în 6 februarie 2018.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici