Dosarul privind problemele la votul din diaspora, trimis la DNA de către Parchetul instanţei supreme. Reacţiile PSD şi PNL

Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut Parchetului instanţei supreme dosarul privind problemele de la votul din diaspora, în care sunt cercetate fapte de abuz în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale. Dosarul a fost trimis, joi, de procurorii Parchetului instanţei supreme la Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru continuarea cercetărilor.

Urmărește
4195 afișări
Imaginea articolului Dosarul privind problemele la votul din diaspora, trimis la DNA de către Parchetul instanţei supreme. Reacţiile PSD şi PNL

Dosarul privind problemele la votul din diaspora, cerut de DNA de la Parchetul instanţei supreme (Imagine: Darius Mitrache/Mediafax Foto)

"La data de 4 decembrie, constatând că faptele cu privire la care s-a început urmărirea penală sunt susceptibile de a fi încadrate şi în dispoziţiile articolului 132  din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, norme care atrag competenţa de investigare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de urmărire penală şi criminalistică a dispus declinarea cauzei în favoarea acestei structuri", arată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), într-un comuncat de presă transmis MEDIAFAX.

Până în prezent, Secţia de urmărire penală şi criminalistică a PICCJ a obţinut de la Biroul Electoral Central şi Ministerul Afacerilor Externe actele oficiale relevante pentru documentarea dosarului.

Firea: Din punctul de vedere al PSD, legea a fost respectată

Purtătorul de cuvânt al PSD, Gabriela Firea, a precizat, joi, referitor la preluarea dosarului ”Diaspora” de către DNA, că, din punctul de vedere al formaţiunii pe care o reprezintă, legea a fost respectată, ea menţionând că nu a existat rea-voinţă, iar costul politic a fost dureros.

Predoiu: N-am nicio rezervă că va face ce trebuie să facă

Prim-vicepreşedintele PNL, Cătălin Predoiu, a declarat joi că transferarea dosarului privind votul din diaspora la DNA poate da un indiciu cu privire la faptul că procurorii au elemente în ceea ce priveşte fapte de corupţie ale unor persoane cu funcţii în stat.

Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut în 2 decembrie, dosarul de la PICCJ privind problemele la votul din diaspora, întrucât la DNA este în lucru un dosar care vizează aceleaşi fapte, iar procurorii anticorupţie sunt de părere că cele două dosare penale trebuie reunite.

"La nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei, în cursul lunii noiembrie, anul curent, s-a înregistrat un dosar penal în care se fac cercetări cu privire la modalitatea de organizare şi desfăşurare a votului în Diaspora. Procurorii anticorupţie, constatând că la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se află înregistrat un dosar penal cu acelaşi obiect, la data de 02 decembrie 2014 au solicitat acestei instituţii cauza respectivă, în vederea reunirii celor două cauze penale", arată DNA, într-un comunicat de presă transmis joi.

DNA a precizat că începerea urmăririi penale cu privire la faptă nu are caracterul formulării unei acuzaţii împotriva unei persoane, ci are doar semnificaţia instituirii cadrului procesual în care se pot strânge primele probe cu privire la o anumită faptă.

Dosarul privind probleme la votul din diaspora, la alegerile prezidenţiale, a fost constituit, pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a PICCJ, prin conexarea a şase dosare penale care vizează plângeri legate de modul de desfăşurare a scrutinului.

Faptele sesizate în respectivele plângeri sunt abuzul în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale, potrivit PICCJ.

"Procurorii au dispus, la data de 18 noiembrie 2014, începerea urmăririi penale cu privire la faptă, sesizările formulate vizând persoane cu diferite funcţii sau funcţionari din cadrul instituţiilor cu rol decident în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea alegerilor", a arătat Parchetul instanţei supreme.

Precizările au fost făcute după ce procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a vorbit despre acest dosar.

"S-a început urmărirea penală cu privire la faptă şi s-au solicitat relaţii la alte autorităţi. Ancheta se va desfăşura în continuare (...) cu privire la fapta de împiedicare a exercitării dreptului la vot, prevăzut de articolul 385 din Codul penal", a spus Niţu.

Conform Codului penal, împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

Niţu a precizat că au fost primite multe sesizări referitoare la problemele de la votul din diaspora. El nu a putut spune câte plângeri în acest sens există, însă a precizat că sunt venite sesizări şi din diaspora, prin intermediul poştei electronice.

"Sesizările sunt îndreptate împotriva miniştrilor, a celor care, în opinia petiţionarilor, au avut atribuţia de a organiza alegerile. Unele sunt venite din partea diferitelor instituţii, dar cele mai multe sunt venite din partea persoanelor. Pe e-mail sunt cele mai multe trimise, la care sunt anexate plângeri", a spus procurorul general.

Pe de altă parte, referitor la posibilitatea de înfiinţare a altor secţii de votare în străinătate, Niţu a afirmat că, din punct de vedere legal, procurorul de caz este cel care va aprecia dacă a fost încălcată legea sau nu.

Preşedintele ales Klaus Iohannis a postat, în 29 noiembrie, pe Facebook, un mesaj în care s-a referit la votul din diaspora, menţionând că aşteaptă "cu maxim interes" ca Parchetul să-şi respecte obligaţiile constituţionale de a apăra drepturile cetăţenilor şi aşteaptă "cât mai curând" rezultatul investigaţiei

"După aproape două săptămâni de la votul istoric din 16 noiembrie, astfel de imagini îmi trezesc sentimente contradictorii. Pe de o parte, sunt şi astăzi mişcat de uimitorul val al schimbării la care românii din Diaspora au contribuit din plin. Pe de altă parte, sunt revoltat că cei care i-au împiedicat pe români să-şi exercite un drept fundamental sunt încă în funcţii", se arăta în mesajul de pe Facebook al lui Klaus Iohannis, alăturat fiind postate o fotografie din ziua votului în diaspora, precum şi un filmuleţ realizat la o secţie de votare, la Londra.

"De asemenea, aştept cu maxim interes ca Parchetul Curţii Supreme să-şi respecte obligaţiile constituţionale de a apăra drepturile şi libertăţile cetăţenilor şi, în consecinţă, aştept cât mai curând rezultatul investigaţiei privind împiedicarea exercitării drepturilor electorale de către românii din Diaspora", mai arăta Iohannis.

Potrivit preşedintelui ales, "România normală nu este doar despre viitor, ci şi despre trecut, despre cum cei care au încercat să abată societatea noastră pe drumuri atât de greşite sunt traşi la răspundere".

La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, din 2 şi 16 noiembrie, românii din străinătate au ieşit la vot în număr record, însă în mai multe capitale europene, cozile au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.

Problemele de votul din diaspora au dus la demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean. Înlocuitorul lui, Teodor Meleşcanu, a făcut apel, înaintea turului al doilea, ca românii din diaspora să vină la vot devreme, el menţionând că dacă declaraţiile pe propria răspundere sunt completate din timp şi dacă cei şapte membri ai secţiei sunt prezenţi, numărul celor care vor vota se va dubla.

După scrutin, Meleşcanu şi-a cerut scuze românilor din diaspora care nu au putut vota şi a declarat că trebuie identificate soluţii legislative pentru a asigura condiţiile ca românii să-şi exercite dreptul de vot oriunde s-ar afla în străinătate.

La două zile după turul al doilea, şi Meleşcanu a demisionat, el precizând că face acest lucru pentru că nu toţi românii din diaspora au putut vota şi că a luat această decizie ca "om de onoare", "într-o ţară în care nimeni nu prea-şi asumă responsabilităţile".

Teodor Meleşcanu a declarat că singurul lucru pe care nu a reuşit să îl realizeze a fost suplimentarea numărului secţiilor de votare, întrucât, deşi a solicitat Biroului Electoral Central acest lucru, BEC "nu a putut oferi clarificările necesare privind existenţa unei soluţii legale, în acest sens". Potrivit lui Meleşcanu, exista, în cazul modificării numărului secţiilor de votare între cele două tururi de scrutin, riscul contestării alegerilor.

Meleşcanu a mai spus că soluţia prelungirii programului de vot nu a putut fi pusă în aplicare, întrucât contravine prevederilor legale în vigoare, iar Biroul Electoral pentru Străinătate a atras atenţia asupra acestui lucru, într-o adresă, prin care se preciza că închiderea tuturor secţiilor se va face la ora 21.00.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici