Focar de hepatită la o școală din Iași. Patru copii au fost identificați cu hepatita A

Hepatita A se transmite prin apă și alimente contaminate

„Hepatita A se transmite prin contactul unei persoane neinfectate cu una infectată (boala mâiilor murdare) sau atunci când o persoană neinfectată consumă apa sau alimente contaminate cu virusul hepatitic A. Mai rar se poate transmite prin sânge. Muștele, gândacii și șobolanii pot transmite boala”, afirmă medicul, sâmbătă, pe Facebook.

Potrivit acestuia, hepatita A este o boală contagioasă provocată de infectarea cu virusul hepatitic A și are răspândire universală.

„Receptivitatea este generală. Cele mai multe cazuri sunt la grupa de vârstă 1-14 ani şi la sexul masculin. Copiii și imunodeficienții prezintă risc crescut de a contacta boala iar formele severe se întâlnesc tot mai frecvent la peste 40 de ani”, spune Tudor Ciuhodaru.

Medicul afirmă că epidemiile apar mai ales în sezonul toamnă-iarnă și susține că acestea au o anumită periodicitate.

„Epidemiile apar mai ales în sezonul de toamnă-iarnă şi cu o periodicitate la 5-6 ani”, precizează acesta.

Primele simptome pot apărea după până la șase săptămâni

Ciuhodaru atrage atenția că perioada de incubație poate fi de până la 42 de zile.

„O persoană neinfectată care intră în contact cu una infectată poate resimţi primele simptome după cel puţin două săptămâni sau chiar şase săptămâni. Incubaţia durează între 14 şi 42 de zile, fiind în medie 21-35 de zile; se caracterizează prin prezenţa virusului în scaun şi prin contagiozitate crescută în a doua jumătate a perioadei”, explică medicul.

În ceea ce privește manifestările bolii, acesta descrie mai multe simptome digestive și generale.

„Manifestările clinice ale hepatitei virale A sunt asemănătoare cu cele din hepatitele acute determinate de alte virusuri. Perioada prodromală (preicterică) durează 1-10 zile (în medie 3-7 zile) şi este dominată de manifestări generale de tip infecţios şi tulburări digestive care se amendează odată cu instalarea icterului. Deşi, simptomatologia perioadei prodromale este polimorfă cea mai frecventă formă de debut este cea de tip digestiv dispeptic: inapetenţa (uneori până la anorexie), greţuri, vărsături, epigastralgii, jenă sau tensiune dureroasă în hipocondrul drept, meteorism postprandial, modificări ale sensibilităţii gustative şi olfactive (dezgust de a fuma)”, afirmă Tudor Ciuhodaru.

Spălatul pe mâini, principala măsură de prevenție

Medicul enumeră mai multe măsuri care pot limita transmiterea virusului.

„Virusul poate rezista luni de zile în apa contaminată. Este distrus în 5 minute prin fierbere. Spălatul corect pe mâini este cea mai sigură metodă de prevenție. Consumul de apă îmbuteliată este necesar în zonele cu risc crescut. Sunt asociate distrugerea vectorilor: dezinfecția, dezinsecția și deratizarea. Vaccinarea poate fi utilă. Este obligatorie internarea și izolarea celor infectați”, transmite acesta.

Ciuhodaru precizează și că evoluția bolii este autolimitată, iar imunitatea este de durată.

„Evoluția este autolimitată iar imunitatea este durabilă (peste 80% din persoanele peste 60 de ani au anticorpi antivirus A)”, spune medicul.

Ciuhodaru cere educație pentru sănătate în școli

Medicul susține că regulile elementare de igienă ar trebui cunoscute de copii și consideră că apariția focarului reprezintă un argument pentru introducerea educației pentru sănătate în școli.

„Era suficient ca toți să știe câteva reguli elementare de igienă valabile pentru toate bolile mâinilor murdare. Un nou motiv pentru adoptarea de urgență a legii Ciuhodaru privind predarea educaţiei pentru sănătate”, afirmă acesta.

Medicul critică și nivelul finanțării sistemului de sănătate din România.

„România este pe ultimul loc în Uniunea Europeana în ceea ce privește sumele alocate sănătății (858 de euro/locuitor) ceea ce reprezintă mai puțin de 25% față de media europeană (3600 de euro/locuitor)”, susține medicul.

Acesta pledează pentru creșterea finanțării sănătății și pentru consolidarea medicinei școlare.

„Până când nu vom aloca măcar 6% din PIB sănătățiii, până când nu vom face ce trebuie pentru medicina școlară si nu vom introduce obligativitatea predării educației pentru sănătate în toate școlile din România, nu cred ca mai miră pe cineva că apar noi și noi focare. Bine că am dat miliarde pe vaccinuri expirate dar nu avem medici și spitale”, afirmă Ciuhodaru.