FOCUS: Ce se întâmplă cu dosarul Microsoft în care sunt vizaţi alţi opt foşti miniştri - Mediafax

FOCUS: Ce se întâmplă cu dosarul Microsoft în care sunt vizaţi alţi opt foşti miniştri

Anchetatorii mai au de soluţionat cercetările în dosarul Microsoft ce vizează alţi opt foşti miniştri, aflat încă în fază de urmărire penală, după condamnările obţinute de procurori, luni, pentru intermediarii din afacerea Microsoft.

2940 afişări
Imaginea articolului FOCUS: Ce se întâmplă cu dosarul Microsoft în care sunt vizaţi alţi opt foşti miniştri

FOCUS: Ce se întâmplă cu dosarul Microsoft în care sunt vizaţi alţi opt foşti miniştri (Imagine: AFP/ Mediafax Foto)

Pe 23 septembrie 2014, printr-un comunicat de presă, Direcţia Naţională Anticorupţie anunţa că a sesizat preşedintele României, Senatul şi Camera Deputaţilor pentru avizarea urmăririi penale a nouă miniştri pentru fapte de abuz în serviciu, spălare de bani, trafic de influenţă şi luare de mită în legătură cu acordarea contractelor pentru licenţele Microsoft. A fost momentul în care în spaţiul public au apărut primele date despre faptul că s-ar fi pretins 20 de milioane de dolari mită din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului pentru licenţe Microsoft în şcoli.

Şerban Mihăilescu, Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme, Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Adriana Ţicău şi Gabriel Sandu, ultimul condamnat definitiv, se aflau atunci pe lista procurorilor DNA.

“Au fost obţinute probe din care rezultă că miniştrii Nica Dan, Mihăilescu Petru Şerban, Adriana Ţicău, Athanasiu Alexandru, Tănăsescu Mihai Nicolae şi Gabriel Sandu şi-au exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licenţiere din 15.04.2004 în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României şi implicit permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate”, nota DNA atunci într-un comunicat de presă.

Avizele au fost obţinute, iar foştii miniştri au fost chemaţi rând pe rând la Parchet pentru a li se aduce la cunoştinţă acuzaţiile.

"Încerc să îmi dovedesc nevinovăţia (...) Nu am primit niciodată nimic, nu am condiţionat pe nimeni şi nu am să fac asta niciodată cât trăiesc", spunea Ecaterina Andronescu la ieşirea de la DNA.

Pe 16 octombrie 2014, în acelaşi dosar, erau anunţate percheziţii în mai multe locaţii din Capitală, printre care casele lui Dorin Cocoş şi omul de afaceri Dumitru Nicolae. A fost momentul în care aceştia din urmă au apărut ca fiind vizaţi de ancheta Microsoft.

După aceste descinderi, pe 28 octombrie 2014, Dumitru Nicolae, Dorin Cocoş, Gabriel Sandu şi Gheorghe Ştefan erau reţinuţi de DNA, în ceea ce presa a numit “mega Ancheta Microsoft”, pentru luare de mită, spălare de bani şi trafic de influenţă. DNA a susţinut atunci că, pentru a fi asigurată continuarea contractului pentru licenţe, Sandu, Ştefan şi Cocoş ar fi pretins, în 2009, de la Claudiu Florică, reprezentantul Fujitsu Siemens Computers, în total, 17,5 milioane de euro. În cazul lui Dumitru Nicolae, suma pretinsă a fost de de 7,65 milioane de dolari.

La sfârşitul lunii ianuarie a anului 2015, Elena Udrea este pusă şi ea sub urmărire penală în dosarul Microsoft, ulterior fiind reţinută şi arestată. Potrivit DNA, Elena Udrea era urmărită penal şi a fost reţinută pentru trei fapte de trafic de influenţă - în legătură cu încheierea şi derularea acordului cadru de licenţiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente şi a actelor adiţionale la acestea, în legătură cu derularea contractului e-România şi în legătură cu pretinderea şi primirea a 500.000 de euro - precum şi pentru spălare de bani. Parte din ancheta Microsoft, cu intermediarii Sandu, Ştefan, Nicolae şi Cocoş, era trimisă în judecată pe 23 martie 2015. Anchetatorii au disjuns, astfel, urmărirea penală faţă de cei patru, consideraţi intermediari, stabilind că probele pe care le au sunt suficiente pentru trimiterea lor în faţa instanţei.

Acela este momentul când s-a aflat că Dinu Pescariu, Claudiu Florică şi Dragoş Stan, numiţi de unii capii afacerii, scapă de urmărirea penală pentru fapte de dare de mită şi cumpărare de influenţă, procurorii clasând acuzaţiile pentru că aceştia au denunţat faptele comise. Potrivit Noului Cod penal, atât darea de mită, cât şi cumpărarea de influenţă nu se pedepsesc dacă fapta este denunţată “înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta”. În cazul dosarului Microsoft, deşi exista o sesizare făcută pentru Fujitsu Siemens, cele două fapte nu erau sesizate, Florică, Pescariu şi Stan devenind astfel denunţători în dosar.

După condamnările ce cumulate ajung la aproape 15 ani de închisoare în cazul intermediarilor Gheorghe Ştefan, Dorin Cocoş, Dumitru Nicolae şi a fostului ministru Gabriel Sandu, procurorii trebuie să finalizeze cercetările în dosarul Microsoft, cu cei opt foşti miniştri, rămas la unitatea de parchet.

În luna aprilie a acestui an, Laura Codruţa Kovesi, procurorul şef al DNA, a declarat că se continuă cercetările, iar pentru stabilirea prejudiciului cauzat statului, prin abuz în serviciu, se fac analize financiare.

"În dosar se continuă cercetările. În primă fază au fost trimişi în judecată o parte dintre inculpaţi pentru fapte de trafic de influenţă, luare, dare de mită. S-a disjuns dosarul cu privire la infracţiunea de spălare de bani, inclusiv faţă de persoane care au fost cercetate în faza iniţială. Apoi, alte persoane, şi mă refer în special la cei care au avut calitate de foşti miniştri, (...) sunt cercetate şi învinuite pentru comiterea unor infracţiuni de abuz în serviciu. Pentru dovedirea acestei infracţiuni este necesar să stabilim cu exactitate prejudiciul pentru a putea să şi recuperăm, mă refer la prejudiciul cauzat în dauna statului. În acest sens, au fost dispuse nişte rapoarte de constatare financiară, se fac nişte analize financiare, (...) se administrează în paralel şi anumite probe propuse de persoanele care sunt investigate în acest dosar”, a declarat Kovesi în cadrul unei emisiuni televizate.

Primul acord cadru încheiat între Guvernul României şi Microsoft a fost în toamna anului 2003, pentru cumpărarea, cu preţ redus, a 50.000 de licenţe pentru calculatoarele din administraţia publică centrală.

Aproape 30 de instituţii publice ar fi beneficiat, printre care Ministerul Justiţiei, al Sănătăţii, INS sau Ministerul Public. Ulterior, Fujitsu Siemens, ca şi distribuitor al licenţelor Microsoft în România şi Microsoft România fac propunerea de vânzare a celor 50.000 de licenţe la preţul de 41.909.325 milioane de dolari. Nu se organizează licitaţie publică, iar ministrul Finanţelor de atunci, Mihai Tănăsescu, decide plata integrală a sumei din bugetul de stat, Secretariatul General al Guvernului fiind cel delegat pentru a semna contractul. Ulterior, Fujitsu Siemens şi Microsoft România vin, la Ministerul Comunicaţiilor, cu o nouă ofertă de închiriere licenţe pe o perioadă de cinci ani. Astfel se anulează hotărârea pentru cumpărare şi Guvernul decide închirierea. Înţelegerea este semnată din partea statului român de secretarul general al Guvernului, Eugen Bejinariu. Până la expirarea prevederilor contractului, în 2009, sunt încheiate patru alte acte adiţionale. Primul este iniţiat de Alexandru Athanasiu ca ministru al Educaţiei, Adriana Ţicău de la Comunicaţii, Mihai Tănăsescu de la Finanţei şi Eugen Bejinariu ca şef al SGG. Acesta prevedea că Fujitsu Siemens este unic distribuitor al licenţelor ce poate livra pentru unităţile de învăţământ din România.

Următorul act adiţional este încheiat prin Ministerul Comunicaţiilor şi prevede tot suplimentarea închirierii. Al treilea act adiţional prevede suplimentarea plăţii către Fujitsu Siemens, iar al patrulea închirierea de noi licenţe pentru Ministerul Tehnologiei. Între anii 2004-2009, România a plătit pentru închiriere aproape 105 milioane de dolari.

În actele de cercetare, procurorii DNA au susţinut că afacerea a fost una coruptă, că ar fi fost gândită de Claudiu Florică şi că politicienii ar fi fost cumpăraţi pentru a încheia şi derula contractual păgubos.
În anul 2009, înainte de expirarea contractului de închiriere, se aprobă o nouă achiziţie, de această dată de licitaţie pentru închiriere fiind desemnat să se ocupe Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei, ministru fiind Gabriel Sandu.

"La nivelul anului 2009, instituţiile beneficiare utilizau 150.694 licenţe ce au fost achiziţionate în perioada 2004 — 2008 în baza prevederilor contractului comercial de închiriere a licenţelor referitor la produsele Microsoft nr. 0115 RO şi a actelor adiţionale ale acestuia. Efectele contractului au încetat la 26 aprilie 2009, dată la care a expirat şi dreptul neexclusiv de utilizare a licenţelor. În contextul încetării dreptului de utilizare a licenţelor şi a efectelor contractului de închiriere de licenţe, a fost identificată o nouă oportunitate de afaceri în distribuirea de licenţe Microsoft către Guvernul României", preciza DNA.

Aici, procurorii susţin că Florică a apelat la Dinu Pescariu, Dumitru Nicolae, Gheorghe Ştefan şi Dorin Cocoş pentru a ajunge la ministrul Gabriel Sandu.

Din ancheta mare Microsoft, aflată încă la DNA, pe lângă dosarul în care instanţa supremă a pronunţat luni decizii de condamnare, a mai fost disjuns un dosar cu privire la posibile finanţări la PDL şi campania lui Traian Băsescu din 2009 cu bani proveniţi din mita Microsoft. Dorin Cocoş şi Gabriel Sandu au făcut denunţuri în acest sens, cauza aflându-se încă în instrumentare la parchet.

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici