INTERVIURI Video FOTO VIDEO Ziua internaţională a câinelui. Poveşti de dragoste dintre oameni şi blănoşi

Cel mai bun prieten al omului este serbat joi, 26 august, deşi iubitorii de animale ar putea spune lejer că fiecare zi e o sărbătoare.
Ziua internaţională a câinelui este pentru toţi patrupezii, rasă pură sau corcituri.
Sărbătoarea marchează loialitatea şi munca blănoşilor, fie că vorbim de apărare, de căutare şi salvare, sau ghidare a persoanelor cu diverse afecţiuni sau dizabilităţi.
Câţiva stăpâni, au povestit, pentru MEDIAFAX, despre câinii lor şi de ce este benefic să ai un animal în viaţa ta, fie pandemie sau nu.

4434 afișări

Câinele a apărut pentru prima dată în Eurasia, acum circa 13.000 de ani. Descendent al lupului cenuşiu, câinele este probabil primul animal domesticit, adorat şi iubit.

Povestea unei căţeluse bătută şi aruncată la ghena de gunoi, cu tot cu pui

„Tata a salvat de la ghena de gunoi o caţeluşă bătută şi cu răni pe cap, cu tot cu puiul ei. A fost greu să prindă căţeluşa pentru că era speriată şi agresivă. A reuşit aruncând o geacă peste ea. Le-a luat pe amândouă acasă, le-a spălat, le-a deparazitat şi, deşi zicea ca pe cea mică o dă spre adopţie, nu s-a mai îndurat să le despartă. Le iubeşte foarte tare şi mi le arată în videocall pe Whatsapp în fiecare seară”, povesteşte Adelina.

Povestea Kirei - făcută cadou şi nedorită

„Anul trecut a murit Kira, o căţeluşă pe care am avut-o de pui şi care a trăit peste 16 ani. Kira a ajuns la noi când aveam eu 18 ani. O primise o prietena de vârstă cu mine cadou de la nişte prieteni, de ziua ei. Mama prietenei nu era de acord cu câini în casă, aşa că fata m-a sunat plângând şi rugându-mă să iau puiul la mine până găseşte o soluţie. Mai aveam atunci o căţeluşă. Am luat-o pe Kira şi rămăsese ca peste câteva zile o va lua la el fratele prietenei. Doar că ai mei s-au îndrăgostit de ea, aşa că s-au decis să dea grupului de prieteni care o luaseră cadou, bani, cât au dat pe ea, ca să îi cumpere prietenei mele un alt cadou pentru ziua ei. Kira a rămas astfel la noi şi s-a dovedit a fi cea mai liniştită, cuminte şi iubitoare căţeluşă pe care am văzut-o vreodată. A plâns tata în hohote când Kira a murit, vara trecută. La scurt timp însa, le-a adoptat de la gunoi pe mândrele din prima poveste şi e tare fericit cu “fetele” lui, deşi o pomeneşte des pe Kira, febleţea lui”, mai spune Adelina.

Sasha, salvată într-o noapte geroasă de ianuarie, şi-a găsit Omul două luni mai târziu

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria social

Sasha este o căţeluşă de circa 6 ani, găsită pe stradă. Nu avea vreun nume sau măcar zgardă. Mică, blândă şi jucăuşă, a fost norocoasă şi a găsit repede o familie iubitoare.

„Sasha pentru noi acum e totul, jur! Nu mi-aş imagina vreo zi fără ea. E cel mai cuminte şi perfect câine pe care l-am avut şi pe care şi l-ar dori cineva vreodată! Am decis să o adopt pentru că am simţit de prima dată o legătură între noi două, o chimie, ca să zic aşa. Ştiam ca o sa ajungem să ne iubim şi aşa mai departe! Un câine în viaţa mea înseamnă foarte mult. Sasha mi-a fost alături mereu. Este un câine, un animal, într-adevar, dar am simţit-o mereu aproape de mine!”, spune Ana-Maria, tânăra care a adoptat-o pe Sasha.

Canich-ul Papi

„Papi, primul pacient al copilului meu. Un caniche apricot pitic pe care soţul meu l-a primit de la o pacientă. Atât de mic şi atât de creţ, cu o fundă roşie la gât, încât am crezut ca e unul din acei căţei de pluş care dădeau din cap şi care se găseau cândva alături de peştele de sticla, pe televizor. Azi, băiatul este anul 4 la Medicină, iar bunicul şi Papi îl veghează din cer”, poveşteşte Graţiela.

Bella, o căţelusă magică predestinată

„Bella? Bella! Da, e bucurie! Si e iubire...pură. Am cunoscut-o cu ani înainte să o adoptăm şi nici prin gând nu îmi trecea că ea va fi cu mine, în viaţa mea. Eu eram mai mult un om al pisicilor, deşi am avut toată viaţa de ambele feluri. Dar când a murit doamna a cărei viaţă a salvat-o de câteva ori, alertând vecinii, care au chemat ambulanţa, eu nu am mai putut să o ofer nimănui în adopţie. Avea probleme din cauza unui model de relaţionare negativ, încă are, şi după 5 ani în familia mea. Dar nu o judec, încerc să mă adaptez şi eu la ea, încercăm amandouă să ne acceptăm reciproc şi iubirea dintre noi să fie necondiţionată. Cred că ei ii este mai uşor decât mie pentru că e câine, deci poate orice, cu atât mai mult când e vorba de iubire.

Oricum, m-a cucerit din prima. A fost dureros să văd că nu reuşea să trăiască lângă celelalte animale pe care le aveam în vremea aceea, a fost dureros să îi caut adopţie şi să constat cât de limitaţi suntem noi, oamenii – cât de puţini oameni ar dori să primească în viaţa lor un câine în vârstă. Şi cât de puţini oameni nu acceptau să şi ofere ceva câinelui, nu numai să primească din partea ei. E o relaţie complicată între câine şi oameni, dar se merită fiecare gram de efort. Bella e specială, ca fiecare câine în parte. Cu iubire a crescut enorm! Ne-a schimbat viaţa pe toate planurile. De exemplu, când ieşim în oraş evităm restaurante/baruri care nu acceptă să intrăm cu Bella. Cum nu doresc să susţin afaceri neetice, şi părerea mea este că deja suntem mult în urmă în ceea ce priveşte evoluţia, progresul, dezvoltarea etică, nu doresc să susţin financiar sau social pe cineva care nu poate vedea complexitatea într-o relaţie cu un câine. Noi, oamenii, tindem să fim comozi, dar tot noi avem de pierdut! Să nu ai un câine în viaţa ta înseamnă, în opinia mea, sărăcie. La fel ca pretextele de a nu îl avea”, crede Ştefania.

Mischa, o căţeluşă abuzată şi aproape de moarte, salvată şi adorată

Mischa se numea Pufa înainte, fusese făcută cadou dar nu a fost dorită. Cel mai des, se pare că animalele făcute cadou ajung să fie abuzate sau abandonate. Mischa este un bichon în vârstă de 5 ani şi deşi încă are traume, este iubitoare. „Mischa este cea mai cuminte şi iubită căţeluşă, care te scoate din orice gânduri sau supărare. Mi-a schimbat viaţa în bine. Sunt mult mai responsabil şi mai atent acum că este Mişipişi în viaţa mea”, spune Corin.

Luna, labradorul minune

Nu este singurul căţel pe care îl îndrăgeşte. Înainte de Mischa a existat o altă blănoasă şi anume Luna. „Pe Luna am luat-o cu un prieten, tocmai de la Curtea de Argeş şi am adus-o În Bucureşti. A vomitat în maşina lui. Iar când am ajuns acasă, un prieten cu care locuiam s-a îndrăgostit de ea şi după două săptămâni i-am cedat-o luni şi de atunci sunt de nedespărţit.”

Aky şi Make: de la gunoi, în braţe iubitoare

„Fata mea a luat doi caţeluşi mici, despre care cineva publicase că-i găsise la gunoi: Aky şi Make. Au fost mici,mici şi azi sunt mari”, se mândreşte Viki.

Dincolo de statistici şi studii, un lucru este clar: câinele este cel mai bun prieten al omului. Fie că adoptăm sau salvăm un câine sau mai mulţi, iubirea şi distracţia sunt garantate, iar fiecare zi e o zi bună.

Citește pe alephnews.ro: Coreea de Nord ar fi capabilă să producă viruși și bacterii mortale. Ce informații dețin Statele Unite

Citește pe www.zf.ro: S-a terminat cu mersul obligatoriu la birou. ”Absolut toţi angajaţii vor să vină la birou când vor ei şi să lucreze de unde vor ei”

Citește pe www.zf.ro: Final de linie: A dispărut definitiv unul dintre cele mai cunoscute hipermarketuri din România

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: ziua cainelui,; ziua internationala a cainelui,; adoptie,; stapani de animale,; caini,; iubitori de animale,; viata cu un caine

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.