Video GALERIE FOTO Mărturia unui locuitor dintr-un bloc afectat de cutremur: Am cârpit pe unde s-a putut. Aşteptăm consolidarea

Locatarii blocului cu bulină roşie de pe strada Beldiman numărul 1, construit în 1940 şi care prezintă pericol public, nefiind consolidat în totalitate după cutremurul din 1977, se tem pentru viaţa lor şi spun că sunt pregătiţi să se mute în cazul în care primăria ar decide să consolideze clădirea.

1661 afişări

La intrare pe strada Beldiman, chiar în inima Capitalei, se află o clădire cu opt etaje, pe care autorităţile au aplicat o bulină cu mesajul “clădire expertizată tehnic încadrată în clasa I risc seismic”. Pe o bună bucată din trotuarul din faţa blocului nu se poate trece. O bandă alb-roşie pe care scrie “pompieri” este înfăşurată pe stâlpii de iluminat, iar după colt, pe o coală A4, lipită cu scotch pe o bandă legată de un stâlp de susţinere al blocului, stă scris “atenţie, cade tencuiala!”. A fost construită în 1940 şi dată în folosinţă în 1947, a prins marele cutremur din 1977 şi nu a fost niciodată consolidată în totalitate.

"S-a luat o decizie la Guvern să nu mai fie spaţii comerciale la parter. Sunt câteva spaţii unde stăteau un salariat sau doi şi intra din când în când un cumpărător. Dar ce facem noi, ăştia, locatarii care suntem în apartamente? Noi nu contăm?", se întreabă un locatar.

Magazinul mixt de la parterul blocului, sediul unei agenţii de turism şi două magazine de bijuterii sunt închise, însă în clădire locuiesc încă mai multe familii de pensionari şi chiriaşi. Pereţii exteriori sunt decojiţi şi cu crăpături iar balcoanele degradate.

"În 1977 s-a făcut ceva consolidare, dar s-a mers numai până la etajul trei şi s-a întrerupt, nu ştiu care a fost motivul. Apoi toate cutremurele care au trecut peste ea, sunt lucruri care nu mai funcţionează, curge apa de pe acoperiş, se infiltrează prin pereţi. Nimeni la nivel de asociaţie a locatarilor nu poate să facă... majoritatea suntem pensionari şi nu dispunem de fonduri şi în afară de asta nu poţi să investeşti în ceva şi să nu ştii cum va decurge consolidarea. Noi tot aşteptăm să se facă", spune Denisa Nicolae, în vârstă de 77 de ani, în timp ce arată spre o pată gălbuie lăsată pe un perete de apa infiltrată de pe acoperiş.

Femeia care locuieşte de peste 30 de ani în blocul respectiv spune că apa se infiltrează din acoperiş pe pereţi până la etajele de mai jos, slăbind rezistenţa clădirii. Mai mult, din cauza cutremurilor care au avut loc de-a lungul timpului, instalaţiile s-au deplasat de la locul lor iniţial, astfel că traseul de scurgere al apelor pluviale s-a modificat, infiltrându-se în pereţi. Acest lucru a produs la un moment dat un scurtcircuit în imobil, locatarii fiind nevoiţi să spargă mai mulţi pereţi pentru a descoperi problema. Cel mai greu le-a fost când a venit gerul, în plină iarnă, iar ei nu au mai avut căldură.

"La noi se ajunsese la betonul din tavan, atâta picase din cauza infiltraţiilor. Nu am putut să facem o lucrare bună, că nu îi vedem rostul. Bagi atâţia bani şi noi suntem pensionari, nu ne putem permite. Am cârpit unde s-a putut. E foarte greu, de exemplu cu gerurile noi am avut mari dificultăţi. Am rămas fără căldură în plină iarnă. Numai cu aparate electrice am supravieţuit. A fost cumplit, mai ales pentru persoane vârstnice care sunt şi năpădite de boli. Vă daţi seama cât de greu a fost. După frigul ăla crâncen ne-am debranşat. Am vrut să punem o centrală proprie, dar nu ştim unde să o montăm pe perete, că nu ştim dacă peretele intră în operaţiunile de consolidare. Cum să bagi bani? Stăm aşa", spune bătrâna.

Deşi nu a prins cutremurul din 1977, fiind plecată din ţară, faptul că blocul în care locuieşte reprezintă pericol public, riscând să se prăbuşească la un cutremur mai puternic, nu îi dă linişte femeii. "Am simţit şi ultimele două cutremure. Nici nu poţi să fugi şi nici să pleci, unde să pleci? Suntem oameni vârstnici, unde să te duci? Şi aşa presupune un stres imens să te muţi chiar dacă îţi asigură locaţie."

Femeia spune că locatarii sunt de acord să se mute într-o altă locaţie pentru a se putea face consolidare imobilului, însă până în prezent au primit doar promisiuni, fără nicio măsură concretă.

"Tot timpul am ţinut legătura cu Primăria. La un moment dat când a venit noul pimar pusese frumos pe făgaşul cel normal această acţiune de consolidare, dar cum sunt partide politice diverse, nu au fost de acord să aloce nişte sume care să permită mutarea locatarilor de aici şi începerea lucrărilor de consolidare. Ar trebui să ne mute ca să înceapă lucrările de consolidare. S-au luat acordurile de la locatari, dar când s-a votat în Consiliul General, înţeleg că cei de la PNL şi USR nu au fost de acord să aloce sumele necesare pentru a amenaja locaţiile unde urma să fim mutaţi pe perioada consolidării. Acum aşteptăm. Toţi sunt de acord să se mute, noi suntem puţini locatari care locuim efectiv. Fraţii care au prins cutremurul din 1977 au şi acum sechele cumplite. Când vine presa să ne întrebe despre măsurile de cutremur nu ne pică deloc bine", explică Denisa Nicolae.

Ulterior cutremurului, Nicolae Ceauşescu a fost revoltat de costurile pentru consolidarea şi repararea imobilelor afectate, aşa că în luna iulie 1977 a ordonat reducerea acestor activităţi doar la avariile „vizibile” ale clădirilor. Prin urmare, multe lucrări au fost făcute de mântuială, iar avariile la structurile de rezistenţă ale clădirilor au fost cârpite, deşi proiectanţii, comisiile de specialitate şi constructorii aveau proiecte mult mai serioase pentru refacerea clădirilor afectate. În acea perioadă, Securitatea a fost informată de ce se întâmplă, precum şi de faptul că multe avarii grave la clădiri au apărut şi după cutremur, din cauza ordinului lui Ceauşescu. Un turnător dintr-un institut de construcţii le-a trimis securiştilor o informare pe larg privind situaţia, precum şi o listă cu clădirile din Bucureşti unde lucrările erau făcute de ochii lumii, în ciuda avertismentelor specialiştilor din URSS şi China, care îl sfătuiseră pe Ceauşescu să nu facă lucrări „de cosmetică” după cutremur, pentru că este periculos, arată documente extrase din arhiva CNSAS de Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, potrivit gandul.info.

Notiţele personale ale inginerului Ursu, publicate de fiul său, arată că de fapt ordinul respectiv venise chiar de la Nicolae Ceauşescu. Ursu a participat în iulie 1977 la o şedinţă cu Ceauşescu şi alţi proiectanţi şi ingineri şi a notat fragmente din ce s-a vorbit acolo. Dictatorul era foarte nervos pe faptul că „profesorii” exagerează şi că vin cu soluţii de consolidare care costă foarte mult, uneori şi „de două ori cât o clădire nouă”. De asemenea, Ceauşescu a ordonat ca specialiştii să înceteze să mai verifice toate structurile de rezistenţă ale clădirilor din Bucureşti şi să se limiteze la cele vizibile, acuzându-i chiar că intră ilegal în casele oamenilor, că creează „psihoză” şi că „demolează Capitala”, mai scrie gândul.info.

„Cică s-au găsit clădiri fără fundaţii. Nu ne apucăm să facem ce nu s-a făcut cu 40 de ani sau 50 de ani în urmă! Tot felul de lucruri de domeniul romanelor de aventuri, cu expertize, încercări, echipe de specialişti... V-a pus pe voi careva să măsuraţi cum s-a construit acum 50 de ani? Ce-i asta profesorii? Nu lor le-am dat ordinul să punem ordine în capitală. Voi, activul de partid răspundeţi de fiecare zid distrus. (...) S-au apucat să ciocănească să vedem fisuri ascunse. Am fost de acord, dar nu să demolaţi capitala. Se opreşte orişice echipă de verificare, am dat ordine la Miliţie şi Procuratură să-i bage la închisoare. Cine le dă voie să intre în domiciliul cetăţenilor? (...) Să nu ne impresioneze că-i profesor, va trebui să vedem cine plăteşte ce s-a distrus. (...) Nu se mai admite nici o reparaţie capitală. La fel se întâmplă cu ministerele; vin cu soluţii care costă de 2 ori cât o clădire nouă. Să ne adresăm direct meseriaşilor fără forme birocratice şi financiare: sunteţi 10 inşi, vă dau 5.000 de lei, faceţi aici şi aici”, ar fi spus Ceauşescu în şedinţa respectivă, conform notiţelor inginerului Gheorghe Ursu, publicate de fiul său.

Securitatea a primit de la informatorul său o listă cu 14 imobile unde erau probleme din cauza schimbării de strategie adoptate de la centru, cel mai probabil din ordinul lui Ceauşescu. Documentul arată că Securitatea a dispus verificarea acestor imobile, majoritatea fiind situate în centrul Capitalei. Multe dintre acestea sunt încadrate şi acum în clasa de risc seismic I, cu risc de prăbuşire la cutremur. Printre ele este şi imobilul de pe strada Beldiman, unde s-a indicat prin proiect consolidarea unui număr de 45 elemente avariate, fiind aprobate 5-6, potrivit datelor gândul.info.

Pe lista imobilelor expertizate tehnic, aflată pe site-ul Primăriei Municipiului Bucureşti, figurează 174 de clădiri încadrade în clasa I de risc seismic, care prezintă pericol public de prăbuşire. Alte 173 de clădiri sunt încadrate în clasa I de risc seismic, în timp ce 330 sunt în clasa a II-a. De asemenea, în clasa a III-a de risc seismic sunt încadrate 95 de clădiri, iar în clasa a IV-a sunt şase imobile.

Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, anunţa în luna august a anului 2017, că va modifica programul de reconsolidare a clădirilor cu risc seismic din Bucureşti prin înfiinţarea Administraţiei Municipale pentru Consolidarea Imobilelor cu Risc Seismic şi ar putea da în judecată proprietarii care se opun expertizărilor şi renovărilor. Edilul mai spunea că din anul 2001 au fost reconsolidate 75 de clădiri, dintre care 18 pe banii municipalităţii, iar restul pe cheltuiala proprietarilor. Potrivit legislaţiei, decizia luată de autorităţile competente în urma expertizării tehnice a clădirilor, justificată prin iminenţa pericolului public privind intervenţia asupra locuinţelor sau spaţiilor cu altă destinaţie din clădirile încadrate în clasa I de risc seismic, care constituie pericol public şi care vor fi incluse în Programul de Risc Seismic, este obligatorie pentru proprietarii acestor imobile.

În baza raportului de expertiză tehnică prin care clădirile sunt încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public, proprietarii persoane fizice sau juridice, care deţin sau administrează spaţii cu destinaţia de locuinţă, spaţii comerciale sau cu orice altă destinaţie, sunt obligaţi să prezinte, la cererea Comisiei de Evaluare, Aplicare şi Implementare, documentaţiile cadastrale necesare începerii lucrărilor de consolidare în termen de 3 luni de la notificare, în caz contrar primăriile municipiilor şi oraşelor, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti putând dispune evacuarea celor în cauză din imobilele care urmează să fie supuse unor lucrări de intervenţie sau, după caz, reconstructive, până la finalizarea lucrărilor necesare pentru punerea în siguranţă a imobilelor.

Cutremurul din 1977, cu magnitudinea de 7,2 pe scara Richter şi o durată de circa 56 de secunde, a pus la pământ 35.000 de locuinţe, majoritatea pagubelor materiale fiind concentrate în Bucureşti, unde peste 30 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit. S-au înregistrat peste 1.500 de decese, majoritatea în Capitală, iar la nivelul întregii ţări s-au înregistrat 11.300 de răniţi.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici