Garda de Mediu, amenzi record în 2026
„Garda Națională de Mediu, bilanț și noi criterii de performanță: 171 de milioane de lei amenzi în primele 10 luni din 2026, cu 49% mai mult decât în anul precedent
Conducerea Gărzii Naționale de Mediu s-a reunit la Vidraru, în județul Argeș cu șefii comisariatelor din întreaga țară, în cadrul întâlnirii anuale dedicate evaluării activității instituției și stabilirii priorităților pentru perioada următoare. La reuniune a participat Natalia Intotero, noul ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor”, transmite Garda Naţională de Mediu.
Întâlnirea a avut loc în perioada 28–30 octombrie 2026. A adus în prim-plan rezultatele activității de inspecție și control, eficiența intervențiilor din teritoriu și necesitatea unei evaluări care să reflecte cât mai fidel performanța fiecărui comisariat.
La discuții au fost prezenți și Teodor Dulceață, secretar general adjunct al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, și Raluca Giorgiana Dumitrescu, președinta Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP).
Garda Națională de Mediu: Creștere semnificativă a amenzilor
Datele analizate arată o creștere semnificativă a amenzilor. În primele nouă luni ale anului 2026, Garda Națională de Mediu a dat 5.919 amenzi în valoare totală de peste 171 de milioane de lei. Asta față de 4.076 de amenzi, însumând aproximativ 103,6 milioane de lei, în aceeași perioadă a anului trecut.
Creșterea este de aproximativ 35% în ceea ce privește numărul amenzilor și de aproape 49% în privința valorii acestora. În același interval, gradul de realizare a planului de control a crescut de la 88% la 90%.
„Dincolo de cifre, una dintre temele centrale ale reuniunii a fost modul în care este măsurată eficiența activității Gărzii de Mediu. Discuțiile au vizat atât rezultatele structurilor teritoriale, cât și prezentarea unui nou sistem de indicatori de performanță, propus pentru aplicare începând din 2027”, arată sursa citată.
Nu ne-am limitat doar la a raporta ceea ce facem
„Nu ne-am limitat doar la a raporta ceea ce facem. Am depășit acest moment și folosim informațiile pe care le acumulăm în controale pentru a pune la dispoziția ministerului concluziile și analizele noastre de risc. Cifrele și rezultatele sunt cele pe care ne fundamentăm propunerile de schimbare”, a declarat Andrei Corlan, comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu.
Noua metodologie, aflată în etapa de testare, urmărește o evaluare mai complexă a comisariatelor. Pe lângă numărul controalelor și al sancțiunilor aplicate, sunt propuse criterii precum gradul de conformare a operatorilor economici în urma măsurilor dispuse, menținerea sancțiunilor în instanță, soluționarea sesizărilor în termenul legal și îndeplinirea obiectivelor de control.
Sistemul propus are în vedere și indicatorii utilizați de GNM în raportările către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), fiind adaptat specificului activității instituției. Un element nou îl reprezintă compararea comisariatelor cu profiluri teritoriale și economice similare, dar și evaluarea progresului fiecărei structuri în raport cu propriile rezultate din anii anteriori.
În mine veți avea un partener
„Participarea ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero, a oferit prilejul unui dialog direct cu reprezentanții structurilor teritoriale ale Gărzii Naționale de Mediu, la scurt timp după preluarea mandatului. Discuțiile au vizat inclusiv condițiile în care își desfășoară activitatea comisarii de mediu, riscurile la care aceștia sunt expuși și necesitatea recunoașterii responsabilităților pe care le presupune munca de control”.
„În mine veți avea un partener. Cred că trebuie să facem un efort comun pentru ca activitatea Gărzii de Mediu să fie respectată, inclusiv prin recunoașterea riscurilor la care sunt expuși comisarii în teren. Nu poți să ceri performanță atât timp cât nu respecți performanța acestei instituții”, a transmis Natalia Intotero, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Pe agenda întâlnirii au fost și aspecte practice ale activității de control: aplicarea prevederilor legislative privind protecția speciilor sălbatice, procedurile de înaintare a sesizărilor penale și utilizarea dronelor pentru supravegherea zonelor cu risc de poluare, identificarea depozitărilor ilegale de deșeuri și documentarea situațiilor din teren.
Unul dintre studiile de caz prezentate a vizat acțiunile desfășurate la Sintești, unde utilizarea dronelor, monitorizarea prealabilă a activităților ilegale și colaborarea cu alte instituții au permis o abordare mai complexă a fenomenului gestionării ilegale a deșeurilor. Exemplul a adus în discuție trecerea de la controalele punctuale la intervenții pregătite pe baza analizelor de risc, a informațiilor colectate în teren și a identificării circuitelor ilegale ale deșeurilor.