Video Guvernul a decis să plafoneze majorarea salariilor în educaţie

Guvernul va promova în Parlament, posibil prin angajarea răspunderii, un proiect de act normativ care să plafoneze majorarea salariilor pentru profesori, considerând că economia nu poate suporta la acest moment o creştere salarială de 50%.

399 afișări

Premierul Emil Boc a anunţat, la finalul şedinţei de joi a Guvernului, că proiectul de act normativ a fost discutat în primă lectură şi va fi transmis Consiliului Economic şi Social.

"Astăzi, România nu îşi poate permite să plătească majorarea salariilor profesorilor cu 50%. În momentul de faţă, în România, datorită unor practici judiciare neuniforme, există profesori care au majorate salariile cu 50% şi alţi profesori care au salariile nemajorate cu 50%. Ar fi ideal şi de dorit ca România să aibă resurse financiare prin care să poată acoperi creşterile financiare de 50%, aşa cum au fost adoptate în 2008", a spus Boc.

El a arătat că, din cauza unor practici judiciare neuniforme, unii profesori au dreptul la o majorare salarială cu 50%, iar alţii la o creştere mai mică, motiv pentru care este nevoie de un act normativ care să reglementeze unitar acest sistem de salarizare.

"În România este nevoie, în aplicarea legii salarizării unitare, să venim cu un act normativ şi să spunem foarte clar că atât îşi poate permite ţara în acest moment să plătească pentru profesori: 17%, majorarea din 2008, plus 15% care s-a acordat pentru toţi bugetarii la salariul brut din luna octombrie. Pentru aceasta este nevoie de un act normativ, l-am discutat în primă lectură, va fi în avizare la CES săptămâna viitoare şi, după avizul CES, vom lua decizia finală de promovare a acestuia în Parlament, în una din formele prevăzute de Constituţie", a anunţat şeful Guvernului.

Potrivit acestuia, majorarea salariilor cu 50% în educaţie presupune pentru acest an un efort bugetar suplimentar de aproximativ 500 milioane euro, bani pe care România nu îi are şi nici nu îi poate asigura dintr-un împrumut extern fără a încălca ţinta de deficit.

"Cu riscul de a fi impopular, vreau să le spun românilor lucrurile pe nume: nu se poate decât atât cât avem, nu vom promite mai mult decât economia îşi poate permite în momentul de faţă. Ceea ce există se poate acorda în momentul de faţă, adică plata la timp a salariilor, pensiilor, dar fără populisme şi fără lucruri fără acoperire. Acest lucru şi l-a impus Guvernul de la început, să nu cadă în patima populismului, şi nu va cădea cât eu voi fi prim-ministru în fruntea acestui Guvern", a afirmat Boc.

Întrebat de jurnalişti dacă îşi va angaja răspunderea pe acest proiect, premierul a răspuns că decizia va fi luată în Guvern după ce vor fi primite toate avizele necesare, inclusiv avizul CES.

"Există şi această posibilitate, decizia va fi luată după ce vom avea avizele la dosar", a conchis Boc.

Surse oficiale au declarat agenţiei MEDIAFAX că Executivul ia în calcul angajarea răspunderii pentru proiectul de lege privind uniformizarea salarizării în învăţământ pe considerentul că asupra acestor drepturi salariale nu se poate interveni prin ordonanţă de urgenţă, după ce CC a declarat neconstituţional un act similar Guvernului Tăriceanu.

La sfârşitul anului 2008, Guvernul Tăriceanu a emis o ordonanţă de urgenţă care amâna termenul de intrare în vigoare a Legii de majorare a salariilor în învăţământ cu 50% şi stabilea un nivel de majorare de 17%. Actul normativ a fost însă declarat drept neconstituţional la Curtea Constituţională, cu argumentul că amânarea creşterii salariilor profesorilor afectează drepturi fundamentale, respectiv dreptul la muncă, la protecţia socială a muncii şi la un nivel de trai decent.

Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a propus, joi, sindicatelor un proiect de act normativ pentru uniformizarea salarizării în învăţământ, astfel încât cei care au câştigat în instanţă majorarea salariilor să nu beneficieze de aceste sume şi să rămână cu salarii egale cu ale celorlalţi profesori.

Secretarul general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Liviu Pop, a declarat că ministrul Daniel Funeriu le-a propus sindicaliştilor să accepte acest proiect de act normativ care prevede o grilă de uniformizare "în minus" a tuturor salariilor din educaţie.

"Dacă Guvernul adoptă o astfel de Ordonanţă de Urgenţă înseamnă că anulează toate hotărârile salariaţilor care au câştigat în instanţă, ceea ce este ilegal şi anticonstituţional, iar noi vom ataca acest act în instanţă", a spus Liviu Pop.

Reprezentantul FSLI Constantin Rada a spus că peste 80 la sută dintre cadrele didactice care au intentat proces statului pentru majorarea salarială de 33 la sută au câştigat în instanţă, iar sindicatele nu pot fi de acord cu anularea acestui drept.

"Suntem de acord cu uniformizarea salarizării, dar nu în minus, ci în plus", a precizat Rada, care a participat la discuţiile de la Ministerul Educaţiei.

Procurorul general Laura Codruţa Kovesi a sesizat ICCJ cu recurs în interesul legii după ce s-a constatat că în practica judiciară nu există un punct de vedere unitar privind aplicarea Legii 221/2008 care se referă la creşterile salariale pentru personalul din învăţământ.

În practica judiciară s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar cu privire la "aplicarea dispoziţiilor Legii nr.221/2008 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, referitor la pretenţiile formulate de această categorie de personal, având ca obiect plata diferenţelor dintre drepturile salariale încasate şi cele cuvenite în baza acestui act normativ, începând cu data de 1 octombrie 2008, actualizate în funcţie de coeficientul de inflaţie până la data efectivă a plăţii", se arată în preambulul acţiunii procurorului general.

Într-o opinie majoritară, instanţele au apreciat că pretenţiile reclamanţilor sunt întemeiate, iar pârâţii au fost obligaţi la plata diferenţelor dintre drepturile salariale cuvenite potrivit OG 15/2008 astfel cum a fost aprobată cu modificări prin Legea 221/2008 şi drepturile salariale efectiv încasate, cu începere de la 1 octombrie 2008 şi până la data de 31 decembrie 2009.

Legea 221/2008 prin care se măreau salariile profesorilor cu 50 la sută, începând din octombrie 2008, a fost aprobată în Parlament în septembrie. Legea a fost promulgată în octombrie de preşedintele Traian Băsescu.

La câteva zile de la promulgare, Guvernul a emis OUG 136/2008, prin care amâna intrarea în vigoare a legii. Curtea Constituţională a decis, în 12 noiembrie 2008, că OUG 136 este neconstituţională, însă Guvernul a emis o nouă ordonanţă - 151/2008 - prin care erau prevăzute majorări graduale ale salariilor profesorilor cu până la 28 la sută, în două tranşe, din martie şi din septembrie 2009, de cele mai mari creşteri urmând să beneficieze cadrele didactice cu venituri reduse. Totodată, era abrogată vechea ordonanţă declarată neconstituţională.

La începutul lunii iunie 2009, Curtea Constituţională a scos în afara legii articolele din OUG 151/2008. Curtea Constituţională a admis două excepţii de neconstituţionalitate ridicate în mai multe procese dintre sindicate şi şcoli.

În motivarea deciziilor de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionale arăta prin succesiunea actelor normative privind salariile profesorilor nu s-a respectat Constituţia, supremaţia sa şi a legilor.

Guvernul a aprobat în 8 decembrie 2010 OUG 113 referitoare la eşalonarea plăţii, pe o perioadă de trei ani, începând din 2012, a drepturilor salariale câştigate în instanţă de bugetari.

Sindicaliştii din învăţământ au câştigat sute de procese prin care solicită recuperarea sumelor neacordate de Executiv.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici