Guvernul pregătește noi soluții pentru asigurarea apei necesare răcirii centralei nucleare de la Cernavodă. Dunărea, la un nivel extrem de scăzut

Comitetul Interministerial Bala-Cernavodă a analizat joi, în teren, mai multe soluții pentru menținerea nivelului Dunării la priza de răcire a centralei nuclearelectrice de la Cernavodă, în condițiile în care cotele fluviului au ajuns la un minim istoric de când se fac măsurători.

Din comitet fac parte Cancelaria Prim-Ministrului, Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului, Apele Române, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor, Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, Administrația Canalelor Navigabile, SN Nuclearelectrica și Universitatea Tehnică de Construcții București.

Este inclus și sprijinul MAI, DSU și al specialiștilor din MApN.

Potrivit Guvernului, soluțiile vor fi aplicate în următoarele săptămâni. Comitetul va funcționa timp de 30 de zile și urmează să prezinte, în jurul datei de 13 septembrie 2026, un raport final cu soluțiile tehnice, calendarul de implementare și sursele de finanțare.

Dragarea, prima măsură analizată

Potrivit unui comunicat al Guvernului, dragarea este intervenția care poate fi realizată în cel mai scurt timp. Aceasta „creează condițiile, nu certitudinea”, pentru echilibrarea distribuției apei la bifurcația Bala, unde în prezent 85% din apă se îndreaptă spre brațul Bala și 15% spre Dunărea veche.

Dragarea unor canale cu o lățime de 30 de metri și o adâncime „de minim 2 m va crea condiții propice pentru ca un volum de apă mai mare să ajungă pe Dunărea veche, implicit spre Cernavodă”.

Un volum și o viteză mai mari ale apei ar putea contribui și la reducerea sau menținerea nivelului de aluviuni de pe noul canal.

Principalul obstacol pentru lucrările de dragaj este „nivelul foarte mic al apei, ceea ce produce riscul de blocare a navelor în bancuri de nisip sau de operare cu nave cu pescaj mic care pot opera în regim de apă scăzută, dar cu un randament mai mic”.

De asemenea, nivelul redus al Dunării îngreunează mobilizarea utilajelor disponibile în Constanța sau în alte zone ale fluviului către brațul vechi al Dunării.

Zonele vizate sunt bifurcația Dunăre-canal CNE și zona din amonte de canalul CNE, cu prioritate la kilometrii 305-306, 308,5, 312,5-315, 322, 327 și 342,5, în zona Bala.

Barje amplasate lângă podul de la Cernavodă

În apropierea podului de la Cernavodă au fost amplasate și ancorate „barje pe o lungime totală de 200 de metri, dispuse perpendicular pe mal, pe malul stâng al fluviului”.

Acestea sunt poziționate astfel încât să producă un efect cât mai puternic de deviere a curentului către șenalul navigabil, „către zona prizei de apă a centralei și a Canalului Dunăre–Marea Neagră”.

Testul urmărește să verifice „efectul pe care l-ar produce un epiu permanent de dirijare, o lucrare hidrotehnică din piatră, planificată în aval aproape de canalul spre CNE Cernavodă”. Efectele sunt urmărite permanent prin măsurători, iar configurația poate fi „ajustată sau retrasă oricând”.

La debitele foarte scăzute din prezent, rolul principal al acestei structuri este „dirijarea curgerii și protejarea zonelor dragate împotriva recolmatării”, un efect care se formează în timp, și nu ridicarea imediată a nivelului apei.

Epiu de 150 de metri

La Cernavodă, în aval de pod, urmează să fie construit un dig scurt de piatră, numit epiu, „care pornește de la malul stâng spre mijlocul fluviului, pe o lungime de circa 150 de metri și va fi vizibil deasupra apei”, potrivit comunicatului.

Rolul lui este de a dirija apa către partea mai adâncă a fluviului, acolo unde se află canalul navigabil, gura Canalului Dunăre-Marea Neagră și priza de apă a centralei nucleare.

Dig mobil și pompe pentru răcirea centralei

În zona Canalului Dunăre-Marea Neagră, mai exact pe canalul de aducțiune către bazinul de stocare al centralei, sunt analizate și „măsuri care să conserve apa necesară centralei și prin pompaj să suplimenteze debitul necesar procesului de răcire”, chiar dacă nivelul Dunării vechi va continua să scadă.

Soluția presupune instalarea unui dig mobil gonflabil sau tubular, care ar asigura un nivel mic, dar suficient pentru ca „răcirea reactoarelor și depozitelor de material uzat să fie asigurată cu sistemele folosite acum”.

Pompele instalate pe barje sau pontoane plutitoare ar urma să asigure nivelul și debitul necesar centralei. Ele ar fi amplasate „pe canalul de aducțiune / priză racordat la Dunăre și în spre est la canalul Dunăre Marea Neagră”. În situații critice, apa din Canalul Dunăre-Marea Neagră poate fi folosită cu sistemul de pompare pentru asigurarea debitului.

„CNE Cernavodă are în rezervă echipamente (pompe, generatoare de mare putere și instalații de răcire a apei) care pot asigura răcirea în condiții optime a reactoarelor și depozitelor de combustibil uzat chiar și în condițiile în care cu tot cu soluția de baraj pe canalul de aducțiune debitul apei nu este suficient”, este menționat în comunicat.

În acest scenariu, nivelul apei Dunării în zona Cernavodă ar ajunge la 1,05 metri. Răcirea s-ar face în circuit închis, cu aport de apă demineralizată care ar venit din echipamentul de tratare al centralei, alimentat din puțuri subterane.

„CNE Cernavodă asigură echipamentele necesare și planificarea pentru un astfel de scenariu. Toate instituțiile contribuie la asigurarea de echipamente logistice pentru a menține răcirea”, menționează comunicatul.