VIDEO  Istoria necenzurată a cântecului care a înmuiat inima dictatorului Nicolae Ceauşescu. „Treceţi, batalioane române, Carpaţii”, socotit imnul Armatei Române, este oful familiei Păunescu

Nu există defilare de 1 Decembrie a Armatei Române în care să nu se cânte „Treceţi, batalioane române, Carpaţii”, o melodie asimilată cu imnul Armatei Române.

25502 afișări
Imaginea articolului Istoria necenzurată a cântecului care a înmuiat inima dictatorului Nicolae Ceauşescu. „Treceţi, batalioane române, Carpaţii”, socotit imnul Armatei Române, este oful familiei Păunescu

Istoria necenzurată a cântecului care a înmuiat inima dictatorului Nicolae Ceauşescu. „Treceţi batalioane române, Carpaţii”, socotit imnul Armatei Române, este durerea familiei Păunescu

Practic, cântecul este sinonim cu defilarea de Ziua Naţională. Are autor necunoscut, dar cel care a descoperit „aurul” a fost poetul Adrian Păunescu, care a contribuit cu încă 6 strofe la cântec.

În 1978, Adrian Păunescu a pus mâna, ca realizator al emisiunii „Antena vă aparţine”, de la Televiziunea Română (TVR), pe o comoară, în timp ce mergea prin ţară şi promova recitatori de poezii şi cântăreţi, în paralel cu activitatea de la Cenaclul Flacăra.

„Ce cântăm noi în şoaptă”


În timpul unor filmări din Maramureş, Adrian Păunescu a dat peste corul de bărbaţi din localitatea Finteuşu Mare. „Cu ce vă prezentaţi la Brigada artistică?”, i-a întâmpinat, gutural, Păunescu.

Corul a prestat ceva dinainte programat, dar poetul a mustăcit şi le-a cerut să fie originali. „O să vă cântăm ceea ce cântăm noi în şoaptă”, s-au dezgheţat maramureşenii, fapt ce l-a făcut curios pe Păunescu, care nu s-a lăsat invitat şi le-a luat vorba din gură: „Despre ce e vorba”? Interpretarea cântecului „Treceţi, batalioane române, Carpaţii” a fost la înălţime, iar cântecul popular, transmis prin viu grai din generaţie în generaţie, i-a mers la inimă lui Păunescu.

Revenit în Bucureşti încântat de cele auzite, poetul s-a dus direct în studioul TVR cu înregistrarea cântecului, decis să-l difuzeze. Nu i s-a permis, astfel că a mers apoi, pentru aprobare, la Ministerul Culturii. De acolo, la Comitetul Central, pentru a ajunge în final la Cabinetul I, în biroul lui Nicolae Ceauşescu. În discuţia cu preşedinteţe de atunci al Republicii, Păunescu ar fi comentat: „Tovarăşe, nu ştiam că pe steag scrie cenzură”.

Andrei nu vrea bani

Legenda spune că dictatorul nici măcar nu auzise despre cântec. Cu atât mai puţin să fi ştiut că acesta ar fi interzis. Când l-a auzit, a rămas încântat şi a permis difuzarea lui. Treptat, a devenit imnul Armatei Române, fiind pe coloana sonoră a multor filme, printre care pelicule renumite marca Sergiu Nicolaescu. Treptat, Adrian Păunescu a adăugat versuri, ajungându-se la forma din prezent, de 9 strofe. Iniţial, cântecul avea doar 3 strofe.

Ca urmaş al lui Adrian Păunescu, Andrei, fiul poetului, vrea să i se recunoacă tatălui său meritul, dacă nu acela al descoperirii operei, măcar contribuţia de a fi îmbogăţit versurile populare. Demersurile făcute de Andrei s-au lovit însă de zidul birocratic. El susţine că nu doreşte bani de pe urma drepturilor de autor, ci doar să i se recunoască tatălui său contribuţia la cântec.

MApN spune că respectă legea

Mediafax a discutat cu Andrei Păunescu, pentru a afla despre detaliile demersului său. „Acum câteva luni, am contactat Departamentul de Comunicare al MApN, solicând ca, atunci când se foloseste aceste cântec, care a devenit imnul Armatei Române, să fie pomenit numele autorului, adică al tatăl meu. Eu, ca urmaş, nu vreau nimic, nu doresc bani, ci doar restabilirea unui adevăr. La faptul că nu pretind nimic, cred că e omenesc să se menţioneze contribuţia tatălui meu.

Mi s-a răspuns că, în virtutea legilor existente, la adunări oficiale, orice cântec se poate folosi fără drepturi de autor. Treceţi, batalioane române, Carpaţii, avea 3 strofe, dar un vers era cântat greşit. Explic totul într-un material de pe youtube, pentru cine doreşte detalii”, menţionează fiul lui Adrian Păunescu.

EXPLICAŢIILE LUI ANDREI PĂUNESCU

6 strofe scrise de poet

Andrei prezintă evoluţia spectaculoasă a cântecului. „A fost cules de tata în 1978, fiind cântat de corul bărbătesc din Finteuşu Mare. Era interzis la TV şi la radio. Nu se putea difuza cântecul, fiind considerat reacţionar, imperialist. Tata s-a dus în birou la Ceauşescu, care s-a lăsat convins şi a semnat pe loc eliberarea de interdicţie din puşcăria culturală, ca să-i spunem aşa, a acestui cântec. Doar aşa a putut fi difuzat şi cunoscut.

Tata făcea pe atunci emisiunea Antena vă aparţine, la TVR. La filmările unei astfel de emisiuni, a descoperit acest cântec. Cum, de altfel, a descoperit, cu Cenaclul Flacăra, artişti precum Leşe, Cotabiţă... În acelaşi an, 1978, s-a dus cu cântecul la Ceauşescu. În aceste condiţii, este neplăcut că nu se aminteşte autorul versurilor, atunci când este folosit la diferite adunări, manifestări.

Cum ştim că We are the champions este al trupei Queen, consider că aşa ar trebui să se ştie şi despre acest cântec”, încheie Andrei, care menţionează: „Strofele 1, 5, 6, 7, 8 şi 9 sunt sunt scrise de Adrian Păunescu. Strofele 2,3 şi strofa 4 (adaptată de poet) au autor necunoscut”.

Andrei Păunescu, precizări pe Youtube

• Treceţi, batalioane române, Carpaţii! este un vechi cântec istoric românesc de luptă, interzis până în 1978, an când Adrian Păunescu l-a descoperit în repertoriul tainic al corului de ţărani români din Finteuşu Mare (Maramureş).
• Pentru că nu l-a putut difuza la Televiziunea Română, Adrian Păunescu s-a dus cu un casetofon şi cu înregistrarea în biroul lui Nicolae Ceauşescu şi l-a convins pe preşedintele României să scoată cântecul de sub interdicţie, spre a fi redat publicului.
• De atunci, piesa a redevenit un bun naţional public, prin Cenaclul Flacăra, radio şi tv, fiind un adevărat imn al Armatei Române.
• Această versiune audio completă este înregistrată de Andrei Păunescu în 2018, la primul Centenar al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.
• Strofele 1, 5, 6, 7, 8 şi 9  sunt scrise de Adrian Păunescu. Strofele 2, 3 şi strofa 4 (adaptată de poet) au autor necunoscut.

UN CÂNTEC ISTORIC. TRECEŢI, BATALIOANE ROMÂNE, CARPAŢII !

Un cântec istoric ne-aduce aminte  (strofă de Adrian Păunescu, 1978)
Că fraţii, în veci, vor fi fraţi,
Un cântec de luptă, bătrân ca Unirea,
Voi, compatrioţi, ascultaţi:

Treceţi, batalioane române, Carpaţii,  (strofă cu autor necunoscut)
La arme cu frunze şi flori,
V-aşteaptă izbânda,v-aşteaptă şi fraţii,
Cu inima la trecători.

Ardealul, Ardealul, Ardealul ne cheamă,  (strofă cu autor necunoscut)
Nădejdea e numai la noi,
Sărută-ţi, copile, părinţii şi fraţii
Şi-apoi să mergem la război.

’Nainte, ’nainte, spre Marea Unire,   (vers de Adrian Păunescu, 1978)
Hotarul nedrept să-l zdrobim,   (vers de Adrian Păunescu, 1978)
Să trecem Carpaţii, ne trebuie Ardealul,  (vers cu autor necunoscut)
De-o fi să ne-ngropăm de vii.   (vers cu autor necunoscut)

Cu toţii eram regimente române,   (strofă de Adrian Păunescu, 1978)
Moldova, Muntenia, Ardeal,
Fireasca Unire cu Patria Mumă
Ne-a fost cel mai drept ideal.

Nu săbii făcură Unirea, ci inimi,   (strofă de Adrian Păunescu, 1978)
Spre Alba, cu toţii mergeam,
Toţi oamenii ţării semnau Întregirea,
Voinţa întregului neam.

Aceasta-i povestea Ardealului nostru  (strofă de Adrian Păunescu, 1978)
Şi-a neamului nostru viteaz,
Istoria-ntreagă cu lupte şi jertfe
Trăieşte-n Unirea de azi.

Dreptatea şi pacea veghează Carpaţii  (strofă de Adrian Păunescu, 1978)
Şi ţara e frunze şi flori,
A noastră-i izbânda, ai noştri sunt fraţii
Trăiască în veci trei culori!

Vrem linişte-n ţară şi pace în lume,  (strofă de Adrian Păunescu, 1978)
Dar, dacă-ar veni vreun blestem,
Carpaţii şi fraţii sări-vor, ca unul,
Urmând gândul nostru suprem.
(în unele înregistrări audio realizate în perioada comunistă, ultimul vers are şi varianta „Urmând comandantul suprem”)

• Poezia a fost publicată în presă de mai multe ori după 1978 şi în volumul CARTEA CĂRŢILOR DE POEZIE, de ADRIAN PĂUNESCU (ambele ediţii, din 1999 şi 2003), cu precizările cuvenite referitoare la cele trei strofe cu autor necunoscut şi la istoria cântecului.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici