Mirosul greu de suportat din București declanșează un conflict între Apa Nova și Garda de Mediu. Disputa ajunge în instanță

Compania susține că acuzațiile privind Glina nu sunt demonstrate prin date tehnice și anunță că va contesta în instanță sancțiunea primită.

Peste 1.300 de sesizări și 55 de controale

Episodul de miros puternic a generat peste 1.300 de sesizări, concentrate în special în Sectorul 4 și în zona de sud-sud-est a regiunii București-Ilfov. Reclamațiile au descris mirosuri diferite, de la cele asociate deșeurilor și levigatului până la hidrogen sulfurat sau substanțe chimice.

GNM a declanșat 55 de controale, vizând activități precum gestionarea deșeurilor, epurarea apelor, procesarea cărnii sau producția de medicamente. În urma verificărilor, instituția a anunțat amenzi totale de 795.000 de lei, trei sistări de activitate, o sesizare penală și confiscarea unui utilaj.

Garda de Mediu a identificat drept surse probabile depozitul Vidra și stația Glina. La Vidra, inspectorii au constatat, între altele, probleme privind tasarea deșeurilor și captarea gazelor de depozit.

Ce probleme susține Garda de Mediu că a găsit la Glina

În cazul stației Glina, GNM afirmă că a identificat deficiențe care ar putea indica o corelație cu episodul din 17-18 august.

Printre problemele enumerate se numără funcționarea incintelor de deshidratare a nămolului cu ușile deschise, transportul nămolului nedeshidratat și gestionarea nivelurilor de biogaz. Inspectorii susțin și că două dintre cele patru instalații de odorizare și neutralizare a mirosurilor de pe rampele de nămol și deșeuri nu erau funcționale.

GNM afirmă că, în perioada cu cele mai multe sesizări, toate cele trei centrifuge de la Glina au funcționat simultan. Potrivit instituției, operarea acestora s-a oprit în dimineața zilei de 18 august, moment care ar putea fi corelat cu scăderea numărului de reclamații.

Apa Nova respinge legătura dintre stație și miros

Apa Nova contestă însă interpretarea inspectorilor și susține, prin intermediul unui comunicat de presă, că o mare parte dintre concluzii se bazează pe observații punctuale și percepții, fără măsurători care să demonstreze o relație de cauzalitate.

Compania explică faptul că ușile halei sunt deschise temporar pentru extragerea containerelor cu nămol și că hala dispune de sisteme de ventilație, captare și tratare a aerului, inclusiv de o instalație de extracție cu o capacitate de 95.000 de metri cubi pe oră.

Operatorul mai susține că funcționarea cu un nivel redus în rezervoarele de biogaz nu afectează calitatea aerului. În plus, analizele probelor de apă prelevate din stație și din râul Dâmbovița ar fi indicat valori mult sub limitele prevăzute de legislația europeană.

Disputa ajunge în instanță

Apa Nova consideră, în consecință, că datele disponibile nu demonstrează că funcționarea stației Glina a provocat mirosul reclamat de bucureșteni și anunță că va contesta în instanță procesul-verbal de contravenție.

Cazul scoate în evidență și o problemă legislativă. GNM admite că măsurătorile oficiale din perioada respectivă nu au indicat depășiri ale limitelor de poluare și susține că România are nevoie de criterii tehnice obiective pentru măsurarea disconfortului olfactiv și de o implicare mai mare a autorităților de sănătate publică.