Două persoane acuzate de abuz în serviciu, achitate încă de luna trecută de Curtea de Apel Craiova

Doi inculpaţi condamnaţi de Judecătoria Slatina pentru abuz în serviciu au fost achitaţi de Curtea de Apel Craiova, pe motiv că fapta în cazul lor nu mai este prevăzută de legea penală ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale din vara anului trecut.

1544 afişări
Imaginea articolului Două persoane acuzate de abuz în serviciu, achitate încă de luna trecută de Curtea de Apel Craiova

Olt: Două persoane acuzate de abuz în serviciu, achitate încă de luna trecută (Imagine: Shutterstock/ Arhiva Foto Mediafax)

Prim-procurorul Parchetului Olt, Anca Anuţa, a declarat miercuri că este vorba de o decizie pe care instanţa din Craiova a luat-o încă de luna trecută. Ea a arătat că inculpaţii fuseseră condamnaţi de instanţa de fond, înainte de decizia Curţii Constituţionale prin care a fost redefinit abuzul în serviciu.

„Pe decizia de neconstituţionalitate, raportat la abuzul în serviciu, chiar am avut un rechizitoriu al Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt – cred că sesizasem instanţa în 2014-2015 – cu o soluţie de condamnare la nivel de judecătorie, iar la Curtea de Apel Craiova s-a dispus achitarea a doi inculpaţi. Este vorba de o decizie de luna trecută, cred. Soluţia a fost fundamentată pe decizia de neconstituţionalitate. Este o muncă ce se soldează şi cu astfel de rezultate, dar nu este imputabil nimănui câtă vreme are la bază decizia de constituţionalitate. În momentul în care s-a făcut trimiterea în judecată, s-a obţinut prima condamnare la fond, textul de lege era în vigoare în forma anterioară. Noi încercăm să evităm achitarea inculpaţilor pe motive imputabile, nu pe astfel de dezincriminări”, a explicat Anca Anuţa prim-procurorul Parchetului Olt

Aceasta a mai arătat că nu este pentru prima dată când apar soluţii de achitare, după ce legile penale au fost modificate.

„Am mai avut astfel de situaţii. De pildă, anul trecut au fost şase inculpaţi achitaţi, toţi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina, iar doi dintre ei au fost achitaţi ca urmare a modificărilor intervenite la Codul Penal în cazul infracţiunii de vătămare corporală din culpă. Se trimisese în judecată în formatul anterior modificărilor, iar ulterior s-a considerat infracţiune doar situaţia în care victima are mai mult de 90 de zile de spitalizare, în condiţiile în care nu există alcoolemie”, a declarat procurorul.

Decizii similare au fost luate săptămâna aceasta la instanţele din Cluj şi Alba.vNumai în ultimele două zile, cinci români au scăpat de acuzaţiile de abuz în serviciu.

”Curtea de Apel Cluj a decis luni achitarea mai multor persoane acuzate de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu şi complicitate la abuz în serviciu, decizia fiind dată în consens cu decizia Curţii Constituţionale a României care explicitează pentru constituţionalitate abuzul în serviciu. Fapta comisă în concret de cei judecaţi în acest dosar, nu în general, nu mai este prevăzută de legea penală, şi s-a reţinut că inculpaţii nu ar fi încălcat o obligaţie sau o îndatorire prevăzută de o lege sau OUG, ci de un act normativ inferior. Decizia CCR de anul trecut este obligatorie pentru instanţele de judecată. În momentul în care este sesizat un abuz în serviciu acesta trebuie să fie analizat în virtutea deciziei CCR. Decizia Curţii de Apel Cluj emisă luni este definitivă”, a spus Lucian Marian, purtător de cuvânt al al Curţii de Apel Cluj.

Curtea Constituţională arăta în motivarea deciziei, făcută publică în iulie 2016, că sintagma ''îndeplineşte în mod defectuos'' nu poate fi interpretată decât ''prin încălcarea legii'', iar prin ''lege'' se înţelege actele adoptate de Parlament şi de Guvern (ordonanţe simple sau de urgenţă). Judecătorii Constituţionali arată că termenul ''defectuos'' din cuprinsul articolului din Codul penal care încriminează abuzul în serviciu ''nu poate fi privit ca un termen adecvat folosirii în domeniul penal'' şi, mai mult, că acest termen ''nu este definit în Codul penal şi nici nu este precizat elementul în legătură cu care defectuozitatea este analizată, ceea ce determină lipsa de claritate şi previzibilitate a acestuia''. ''Această lipsă de claritate, precizie şi previzibilitate a sintagmei <<îndeplineşte în mod defectuos>> din cadrul dispoziţiilor criticate creează premisa aplicării acestora ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare'', mai arată judecătorii în motivare.

Prin urmare, potrivit sursei citate, ''Curtea constată că sintagma <<îndeplineşte în mod defectuos>> din cuprinsul dispoziţiilor art.246 alin.(1) din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin.(1) din Codul penal nu poate fi interpretată decât în sensul că îndeplinirea atribuţiei de serviciu se realizează <<prin încălcarea legii>>''.

În continuare, judecătorii constituţionali explică faptul că, prin termenul de ''lege'', trebuie să se înţeleagă exclusiv ''legislaţia primară – legi şi ordonanţe ale Guvernului''. ''Comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor chiar prin lege (înţeleasă ca act formal adoptat de Parlament (...), precum şi ca act material, cu putere de lege, emis de Guvern (...), respectiv ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă ale Guvernului) neputând fi dedus, eventual, din raţionamente ale judecătorului de natură să substituie normele juridice'', arată judecătorii CCR în motivare.

Judecătorii admit că legislaţia primară (legile adoptate de Parlament şi ordonanţele date de Guvern) poate fi detaliată ''prin intermediul adoptării unor acte de reglementare secundară'', dar spun că aceste acte normative ''date în executarea legilor şi a ordonanţelor Guvernului se emit doar în limitele şi potrivit normelor care le ordonă''.

Un lucru foarte important precizat de judecătorii constituţionali în motivarea deciziei este cine poate ''reglementa şi aplica'' prevederile privind abuzul în serviciu. Curtea constată că acest drept aparţine deopotrivă legiuitorului (Parlament sau Guvern) şi ''organelor judiciare chemate să aplice legea'' (procurorii şi judecătorii). ''Curtea apreciază că responsabilitatea de a reglementa şi aplica, în acord cu principiul anterior menţionat, prevederile privind abuzul în serviciu, ţine atât de autoritatea legiuitoare primară/delegată (Parlament/Guvern), cât şi de organele judiciare – ministerul public şi instanţele judecătoreşti -, indiferent dacă subiectul activ este acuzat conform unor reguli speciale de acuzare sau unor proceduri penale ordinare'', precizează judecătorii în motivarea deciziei privind abuzul în serviciu.

Curtea Constituţională a admis parţial, pe 15 iunie, sesizările privind neconstituţionalitatea prevederilor privind abuzul în serviciu, judecătorii recomandând ca sintagma ''în mod defectuos'' să fie înlocuită cu ''prin încălcarea legii''.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici