Video Marius Tucă Show. INTERVIU INTEGRAL Dana Gîrbovan: Pentru ca libertatea individuală să existe şi să fie garantată, e nevoie de judecători liberi

Preşedintele UNJR, Dana Gîrbovan, insistă pentru desecretizarea tuturor protocoalelor care au distrus independenţa justiţiei şi subliniază importanţa libertăţii judecătorilor în ecuaţia libertăţii fiecărui cetăţean. Invitată marţi la emisiunea “Marius Tucă Show”, Gîrbovan a respins ideea desfiinţării Secţiei de investigare a magistraţilor.

6794 afişări

Cred că avem o percepţie greşită despre teamă, pentru că în momentul în care crezi în ceva dispare sentimentul de teamă. A fost alegerea noastră să facem lucrurile acestea şi să încercăm să construim o justiţie independentă

Marius Tucă: Dumneavoastră nu vă e frică de adevăr pentru că asta încercaţi să spuneţi cu voce tare, dar chiar nu vă e teamă totuşi?

Dana Gîrbovan: Nu.

Marius Tucă: Aveţi doi copii.

Dana Gîrbovan: Da.

Marius Tucă: Câţi ani au copiii dumneavoastră?

Dana Gîrbovan: 10 ani şi 14 ani, fiică-mea tocmai şi-a luat buletinul.

Marius Tucă: Mulţi înainte, nu vă e teamă totuşi poziţiile dumneavoastră sunt cumva o chestie rară în peisajul românesc.

Dana Gîrbovan: Cred că avem o percepţie greşită despre teamă, pentru că în momentul în care crezi în ceva dispare sentimentul de teamă şi eu chiar cred, şi colegii mei cred, pentru că a fost alegerea noastră să facem lucrurile acestea şi să încercăm să construim o justiţie independentă căreia nu îi este frică să-şi asume greşelile din trecut să le scoată la iveală şi să le cureţe până la urmă.

Marius Tucă: Păi doamna Gîrbovan ne uităm în urmă  vedem protocoale secrete, dar cel mai important e instituţii ale statului care înseamnă justiţie până la urmă, care înseamnă statul de drept şi independenţa justiţiei.

Dacă protocoalele nu ascund nimic, scoateţi-le la iveală pentru că este nu numai dreptul meu, este dreptul fiecărui cetăţean să ştie exact ce s-a întâmplat acolo

Dana Gîrbovan: Dacă protocoalele respective, că se susţine lucrul acesta, nu au fost nocive, de ce sunt secrete actele întocmite în baza lor şi ce ascund. Nu ascund nimic, scoateţi-le la iveală pentru că este nu numai dreptul meu, este dreptul fiecărui cetăţean să ştie exact ce s-a întâmplat acolo, poate nu s-a întâmplat nimic nelegal, este o bulă, dar trebuie lămurită tocmai că nu face bine şi am spus din 2015 să mergem înainte cu astfel de suspiciuni care iată s-au dovedit a fi cât se poate de întemeiate. În 2015 când vorbea generalul Dumbravă despre câmpul tactic nu ne imaginam nici măcar că există protocolul din 2009, dar alte protocoale despre care am vorbit acum şi cât de extins este acest câmp tactic.

Marius Tucă: Pentru că tot aţi amintit de generalul Dumbravă să-i dea Dumnezeu sănătate, mai e activ în sistem sau nu ştim.

Dana Gîrbovan: Sinceră  să fiu nu urmăresc cariera domniei sale.

Marius Tucă: Ar trebui să o urmărim. Apropo de câmpul tactic şi de declaraţia de atunci era mult mai grav pentru că dânsul spunea şi vorbea despre câmpul tactic şi despre penetrarea sistemului juridic şi supravegherea chiar în momentul în care exista un dosar pe rol.

Dana Gîrbovan: Asta era măreaţa realizare, dacă spunea domnia sa pentru că am reţinut fraza, despre nivelul fără precedent pe care l-a atins relaţia dintre SRI şi parchete şi instanţe de judecată şi spunea că dacă în trecut se retrăgea din câmpul tactic odată cu sesizarea instanţei din rechizitoriu acum îşi menţine atenţia până la finalizarea fiecărei cauze, de la această sintagmă a pornit.

Marius Tucă:  Şi eu cred că şi interveneau.

Dana Gîrbovan: Cum anume, dar de ce, dar cum, dar unde, dar în ce temei legal? Nu sunt lucruri teoretice, lucruri care să  fie un moft, lucruri care să nu fie afectate, faptul că o bună parte din societate, din presă refuză să vorbească despre ele, având temerea probabil că va fi afectată şi-o exprimă în mod explicit, de exemplu doamna Livia Stanciu că aduce atingere eficienţei împotriva corupţiei. În opinia separată făcută de domnia sa la hotărârea CCR cu protocoalele exprimă exact această temere.

Marius Tucă: Dar vreţi să vă traduc eu, pentru că eu îl ştiu pe cel care a iniţiat tot ce înseamnă ideea asta de stat de drept cu ghilimelele de rigoare. Îl cheamă Traian Băsescu, a fost preşedintele României 10 ani şi discuţia a fost cam la nivelul ăsta, din surse foarte apropiate, noi trebuie să luptăm împotriva corupţiei, să ne mai lăsaţi un pic cu drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului pentru că noi, ţelul suprem este să luptăm împotriva corupţiei. De aici a plecat tot ceea ce s-a întâmplat în România din 2004 încoace. Daţi-mi voie să cred asta.

Dana Gîrbovan: Vă las pe dumneavoastră şi daţi-mi voie să nu comentez.

Marius Tucă: Dar nu v-am spus să comentaţi.

Dana Gîrbovan: Această mentalitate şi această explicaţie am auzit-o din foarte multe surse, de la oameni de bună credinţă, de la oameni care cred că susţin justiţia prin astfel de atitudini.

Marius Tucă: Absolut fals şi grav.

Dana Gîrbovan: Este cu adevărat şi mi-aş dori să înţeleagă că nu se luptă aşa împotriva corupţiei, că a fost decredibilizată lupta anticorupţie, că este suficient să ne uităm la numărul de achitări, a rezultatelor care vin acum în urma unei astfel de lupte să  ne dăm seama că a fost un fiasco.

Marius Tucă: Ştiu foarte mulţi, chiar prieteni care cred în astfel de justiţie făcută cu protocoale secrete, făcută cu câmp tactic, făcută cu încălcarea drepturilor, cu supraveghere permanentă, cu ascultare permanentă, cu încălcarea vieţii private.

Dana Gîrbovan: Eu întreb un singur lucru, hai să spunem că suntem într-un război, dar nu suntem, suntem într-un război punem deoparte legea, cum este posibil ca după zece ani, pentru că de 10 ani vorbim din 2009 până în 2019, România să fie în continuare o ţară coruptă, cu mari probleme de corupţie în care să fim în continuare pisaţi, aveţi probleme cu corupţia, luptaţi împotriva corupţiei.

Marius Tucă: Eu zic din 2004.

Dana Gîrbovan: Din 2004.

Marius Tucă: Eu  zic de 15 ani.

Dana Gîrbovan: Eu mă raportam la momentul în care s-a încheiat protocolul, este total greşit, aduce şi periclitează şi a periclitat exact lupta împotriva corupţiei.

Marius Tucă: Dar rezultatele arată că a fost o politică falimentară.

Dana Gîrbovan: Daţi-mi voie să spun, a devenit o ideologie în numele căreia orice este permis sau justificat, ori ideologiile sunt duşmanii de bază ai unui stat de drept şi în special al justiţiei. Noi suntem... judecătorii şi procurorii sunt şi ei magistraţi şi ne supunem doar legii şi asta trebuie să ceară fiecare cetăţean care vrea să se simtă în  siguranţă în propriul lui stat şi este important să înţeleagă lucrul  acesta, dar nimic nu justifică renunţarea la acest element fundamental.

Marius Tucă: Pentru că am primit o lecţie de la dumneavoastră, am primit o lecţie în sensul că ştiţi foarte bine să ordonaţi foarte bine ideile principale legate de independenţa justiţiei, de drepturile omului, am să mai citesc câteva lucruri pe care le-am descoperit odată cu documentele, nu că nu le-aş fi ştiut, dar felul pragmatic şi felul organizat în care faceţi lucrul, sunt lucruri pe care le-aş repeta în fiecare zi cumva într-un spaţiu public. Daţi-mi voie să citesc: ”în primul rând independenţa judecătorului nu este un moft al magistratului ci un drept al cetăţeanului. Dreptul fundamental al cetăţeanului la un proces echitabil nu se poate manifesta decât dacă judecătorul este independent, ferit de orice influenţă din afară chiar şi din partea serviciilor secrete. În al doilea rând libertatea individuală este fundamentul şi raţiunea de a fi ale democraţiei”.

Dana Gîrbovan: Aş putea să spun că  în primul rând. Dar ca libertatea individuală  să existe şi să fie garantată este nevoie de judecători liberi, pentru că atunci când statul ţi-o încalcă, judecătorii sunt cei care ţi-o restabilesc şi-ţi redau drepturile. Despre asta este vorba, ştiţi că se spune dar de ce, am avut discuţii inclusiv cu colegi din sistem, mă dacă  vezi că-i vinovat şi a făcut dar de ce să înlături probele alea şi interceptările că nu-ţi mai rămâne nimic în dosar şi scapă. Păi să scape pentru că toată procedura şi procedura penală şi procedura civilă în general este armura unui individ în faţa forţelor statului şi care poate să vină şi 50 de ani, 100 de ani de dictatură. Trebuie să prezervezi această armură a drepturilor procesuale care nu pot fi încălcate şi dacă sunt încălcate atunci sancţiunea asta este a nulităţilor oricăror consecinţe ar fi rezultat din aceasta. Pentru că pe termen lung pierderea este mult mai mare şi mai mult păşeşti într-un spaţiu al relativismului în care convingerea ta intimă nebazată pe probe este că o persoană e vinovată, şi a publicului că este că e vinovată şi atunci trebuie condamnată şi împingând lucrurile atât de departe tu nu mai ai niciun fel de sprijin în nimic, nu mai ai unde să te opreşti şi devine arbitrariu, dintr-o justiţie obiectivă bazată pe lege se ajunge la una în care acceptăm devieri, încălcări, interpretări.

Marius Tucă: Plecând de la ideologia despre care vorbeaţi.

Dana Gîrbovan: În numele, până la urmă, a unei ideologii.

Marius Tucă: Spuneţi mai departe ”în al doilea rând libertatea – asta spuneaţi – libertatea individuală este fundamentul şi raţiunea de a fi ale democraţiei îngrădirea sa trebuie întotdeauna să fie prevăzută de lege şi necesară într-o societate democratică”.

Dana Gîrbovan: ŞI proporţională cu scopul urmărit ar mai spune CEDO.

Se modifică personalitatea unui individ care ştie că este interceptat şi ascultat

Marius Tucă: Am auzit, spuneţi-mi, în mod repetat argumentul nu mă deranjează că sunt supravegheat, asta am auzit-o şi eu de atâtea ori, pentru că nu am nimic de ascuns, apropo de interceptările, miile, zecile de mii de interceptări pe siguranţă naţională, că şi aici e foarte important. Nu mă deranjează că sunt supravegheat, spuneam, că n-am nimic de ascuns. Şi spuneţi dumneavoastră acest argument denotă un dispreţ şi o neînţelegere crasă a unui drept fundamental ce stă la baza unei societăţi sănătoase şi anume dreptul la respectul vieţii private.

Dana Gîrbovan: Vedeţi, şi asta este o îngrijorare a mea pe termen lung, această desconsiderare a individului cu drepturile sale fundamentale acelea de bază în care dreptul la viaţă privată e ceea ce mă defineşte pe mine şi mă diferenţiază în raport de ceilalţi cetăţeni. Sunt ceea ce eu, eu Dana Gîrbovan sunt, altfel ne transformăm într-o masă amorfă în care statul are voie şi n-ar trebui să mă deranjeze că n-am nimic de ascuns să intre în toate cotloanele şi intimităţile individualităţii mele şi să ne transforme pe noi, pe toţi...

Marius Tucă: Ale personalităţii până la urmă.

Dana Gîrbovan: Da. Şi vă mai spun un lucru, se modifică personalitatea unui individ care ştie că este interceptat şi ascultat, poate nu realizaţi, un astfel de om care spune că nu are nimic de ascuns ce impact ar avea doar să se uite la viaţa lui ca la un film, să vadă interceptările tuturor conversaţiilor pe care le-a făcut cu copilul, cu soţia lui, cu prietenii lui, în momente de furie, în momente de relaxare, în momente de tristeţe.

Marius Tucă: De intimitate.

Dana Gîrbovan: De intimitate şi aşa mai departe. Este un argument nu doar fals, total fals, dar este înspăimântător să-l auzi de la oameni care au educaţie, de la oameni care cred şi declară că cred în valorile europene, iar aceasta este cea mai importantă dintre toate.

Marius Tucă: Şi valorile democraţiei până la urmă.

Dana Gîrbovan: Libertatea individuală. Cum să renunţi la ea? Ştiţi de ce este grav să renunţi la a ta pentru că renunţând la libertatea ta nu vei apăra nici libertăţile celorlalţi.

Marius Tucă: Păi spuneţi asta că e important ca toţi cetăţenii să-şi înţeleagă drepturile pe care le au, inclusiv dreptul la viaţă privată şi un proces echitabil. Îi îndemn să nu renunţe la aceste drepturi fundamentale pentru că o dată compromise le va fi foarte greu să le obţină înapoi.

Dana Gîrbovan: Dar gândiţi-vă cât de greu a fost să le obţinem în 89.

Marius Tucă: E adevărat. Presiunea serviciilor secrete la nivel de sistem se răsfrânge la nivelul fiecărui judecător. Nu poţi avea judecători independenţi într-un sistem captiv. Şi asta este foarte important, de aia mi-am subliniat-o pentru că de multe ori spunem dar spune-mi un judecător care a fost captiv sau care făcea parte din sistem. E foarte greu asta.

Dana Gîrbovan: Lucrurile sunt mai subtile şi mai profunde decât atât. Într-un sistem sau într-o instanţă în care există acest sentiment de teamă, el afectează inerent, recunosc, sau nu munca judecătorului. Încă o dată, nu se va gândi liber la hotărârea pe care o dă. 

Marius Tucă: Uite ce îi rog eu pe cei care ne urmăresc acum, ce-i cereţi dumneavoastră preşedintelui Iohannis pentru că tot vorbeşte de justiţie şi spune că se luptă cu penalii, este împotriva corupţiei, cereţi câteva lucruri simple. Cei care cred în justiţie, în independenţa ei, să asculte doar aceste câteva puncte, câteva cereri ale dumneavoastră. 1. Să publice hotărârea CSAT 17 din 2005 care a creat fundamentul pentru ingerinţa serviciilor de informaţii în justiţie. Mi se pare absolut firesc. Să declasifice şi să publice orice alte hotărâri CSAT care au vizat sau au afectat justiţia. Deci astea pot fi făcute mâine, da? Cum la fel de bine trebuie declasificat acel raport al Inspecţiei Judiciare.

Dana Gîrbovan: S-au declasificat aceste protocoale, e un lucru bun, dar dacă s-au declasificat pentru a crea o supapă în speranţa că în acest mod se va stinge subiectul este nu doar un lucru nedemn ci şi inutil pentru că am spus şi o repet nu ne vom opri la aceste protocoale.

Marius Tucă: Şi pentru că tot a venit vorba de preşedintele Iohannis şi aceste cereri pe care le formulaţi dumneavoastră, ca organizaţie în primul rând, pentru că reprezentaţi Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi în multe demersuri sunteţi împreună cu Uniunea Magistraţilor din România. Ce părere aveţi despre referendumul care tocmai s-a încheiat odată cu alegerile europarlamentare?

Nu a fost un referendum pentru justiţie pentru că nu a vizat justiţia decât într-o măsură foarte mică

Dana Gîrbovan: Eu mi-am exprimat punctul de vedere vis-a-vis de modalitatea în care au fost formulate aceste întrebări. Dincolo de faptul că trebuia să ai cunoştinţe juridice serioase, adică să fi trecut măcar prin facultatea de drept sau să-ţi fi dedicat o parte din timp studiului instituţiilor vizate, ele împiedicau cetăţeanul să aleagă un răspuns aşa cum ar fi vrut să-l dea în condiţiile în care o întrebare conţinea trei întrebări sau patru întrebări. Acum, sigur, ce este deranjant dincolo de toate este că din nou justiţia este folosită şi numele justiţiei este folosit în acest referendum. Se tot spune că a fost un referendum pentru justiţie. Nu a fost un referendum pentru justiţie pentru că nu a vizat justiţia decât într-o măsură foarte mică, cea privind interdicţia ordonanţelor de urgenţă pe organizare judiciară. Tot ce înseamnă amnistie, graţiere, incriminarea faptelor, cod penal nu este treaba justiţiei, este politica penală a statului care aparţine şi este răspunderea parlamentului, iar faptul că se insistă să suprapui cele două noţiuni de politică penală şi justiţie independentă este din nou, spun şi eu aşa, un atac la adresa statului de drept pentru că îţi încalcă această separaţie a puterilor în stat.

Marius Tucă: Cam asta este despre ce este referendumul, până la urmă a fost mare succes pentru că foarte mulţi oameni l-au votat, au fost de acord cu organizarea acestui referendum, dar mai e mult până să se treacă la lucruri concrete. Vorbeam mai devreme de Parchetul General şi trebuie să vorbim un pic şi de Augustin Lazăr pentru că a existat acea dezbatere incredibilă legată de faptele domniei sale dinainte de 89. Şi dumneavoastră vorbiţi despre mentalităţi învechite, despre mentalităţi comuniste care există în Serviciul Român de Informaţii după 30 de ani. Vă daţi seama că şi mie mi-ascultă telefonul de foarte multă vreme sau dacă o perioadă nu l-au ascultat, de mâine sunt în câmpul tactic inclus. Cum vedeţi tot ce s-a întâmplat în cazul Augustin Lazăr? Aici nu vorbim despre un procuror oarecare, nu vorbim de un magistrat oarecare, vorbim despre procurorul general al Republicii.

Dana Gîrbovan: Da, şi a demonstrat din nou foarte mare toleranţă la compromisuri a societăţii din România pe care nu mi-o explic, din nou, decât prin lipsa de cunoaştere a trecutului, a tuturor tarelor lui şi a consecinţelor nefaste pe care le-au avut asupra fiecărui om din ţara aceasta. De aceea, dincolo de cazul în sine, mi-aş dori foarte mult să învăţăm ceva şi să fie predată la facultăţi de drept, la Institutul Naţional al Magistraturii să existe studii, să existe aplecare pentru acest subiect, ce rol a avut justiţia în perioada comunistă. Pentru că ne place sau nu a fost unul din pilonii de bază pe care s-a sprijinit un stat totalitar, iar dacă nu învăţăm să identificăm aceste mecanisme riscăm să le repetăm şi să o ţinem aşa la infinit. Justiţia a fost făcută tot din judecători şi procuror, pe baza unor legi erau nişte mecanisme specifice, un rol specific pe care îl aveau şi să vedem dacă nu cumva îl găsim replicat acum.

Marius Tucă: Cum vă explicaţi, încă o dată vă întreb, sunteţi în sistem sunteţi judecător...

Dana Gîrbovan: Tot prin prisma acestei ideologii, dar nu trebuie să dau eu răspunsul la aceasta pentru că spre exemplu când a fost interpelat GDS-ul de ce dă premiu sau Societatea Timişoara unei persoane care oricum ai lua-o a fost procuror la penitenciarul Aiud cu anumite atribuţii specifice acelei perioade, cum se împacă cele două, statutul GDS-ului cu statutul de fost procuror comunist, în închisorile comuniste, răspunsul a fost că a rezistat în faţa asaltului penalilor, al corupţilor, din nou a fost folosită o ideologie pentru a, şi asta este culmea ironiei, pentru a justifica terorismul unei alte ideologi, pentru că şi înainte de 89 tot de o ideologie vorbeam şi cumva nu-şi dau seama de ironia tristă a acestei situaţii care îi fac, până la urmă, egali pe cei dinainte cu cei de acum.

Marius Tucă: Organizaţia dumneavoastră are judecători, bănuiesc că staţi de vorbă cu ei, că aveţi întâlniri şi aşa mai departe.

Dana Gîrbovan: Fără îndoială.

Marius Tucă: Privesc lucrurile din perspectiva dumneavoastră bănuiesc, că de aia sunteţi în aceeaşi organizaţie şi aveţi nişte comunicate foarte dure atunci când vine vorba de ”nerespectarea”, în ghilimele, a statului de drept şi a independenţei justiţiei, dar bănuiesc, pe de altă parte, că aveţi şi judecători cu care aţi vorbit care văd lucrurile exact din perspectiva ideologiei, pentru că aţi dat exemplul ăsta.

Dana Gîrbovan: Da, aşa este şi purtăm discuţii...

Marius Tucă: Şi ce e de făcut?

Dana Gîrbovan: Cred că trebuie purtate în continuare discuţiile, argumentate, fără a obosi, deşi este destul de greu, dar cred că trebuie începută această educaţie, de aia am şi spus, din şcoală, de la facultatea de drept, de exemplu există o materie istoria statului şi a dreptului, foarte importantă, dar nu se vorbeşte în ea nimic despre perioada comunistă. La Institutul Naţional al Magistraturii nu există nici măcar o oră dedicată acestui lucru. În afară de una din foarte puţinele studii, rolul justiţiei în perioada comunistă, justiţia în slujba puterii, care se opreşte însă la perioada stalinistă, nu găseşti practic pe piaţa din România decât cu foarte mare greutate aceste studii despre trecutul comunist şi unul din proiectele noastre pe viitor este să începem, să luăm legătura cu cercetătorii istorici care s-au preocupat de această perioadă şi să încercăm prin conferinţe şi seminarii să diseminăm, să trezim interesul colegilor noştri pentru aceasta.

Marius Tucă: Vă pun o altă întrebare legată de procurori. Am văzut care au manifestat pe scări, la tribunale şi aşa mai departe, în ţară, vă aduceţi aminte. Daţi-mi un răspuns, o să fiu foarte dur aici, dar nu o să vă las până nu răspundeţi, de ce în cazul Augustin Lazăr, când s-a dovedit foarte clar că a refuzat eliberarea unui reţinut politic în două rânduri cred n-am văzut niciun protest al procurorilor care să ceară fireşte, normal demisia procurorului general pentru ceea ce a făcut înainte de 89.

Dana Gîrbovan: Am văzut în schimb un comunicat al uneia din asociaţiile procurorilor, ca reacţie la uimirea mea exprimată pe facebook, exact ce-aţi spus dumneavoastră, de ce tac procurorii, pentru că e vorba de procurorul lor general, din vârful sistemului, a fost o replică care m-a lăsat cumva fără grai prin explicaţiile pe care le dădea. Că aşa au fost vremurile, că a făcut ce au făcut alte 23 de milioane de oameni, adică a respectat regulile de la acea vreme. Adică nu a făcut nimic blamabil până la urmă.

Marius Tucă: Dar dumneavoastră aţi mers mai departe pentru că acolo se invoca legea din acea perioadă, dar pe legea din acea perioadă tocmai asta spunea să apere drepturile omului...

Dana Gîrbovan: Vorbeam de anii 80 atunci, când procurorii aveau nişte obligaţii foarte bine stabilite în a veghea modul în care legea este aplicată în penitenciar. România deja încerca să aibă o faţă umană în faţa Europei şi a Statelor Unite, era parte din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi Pactul privind drepturile civile şi politice, adoptase un nou cod penal în preambulul căruia se explicase generos cum se încearcă repararea trecutului.

Marius Tucă: Pe principiul ăsta poate fi absolvit oricine care a făcut crime împotriva umanităţii pentru că aşa erau legile.

Dana Gîrbovan: Tocmai de aceea există un principiu de drept internaţional că nu te scuză legile interne în cazul crimelor împotriva umanităţii. Dar încă o dată legile de atunci, problema nu era la legi în perioada respectivă, ci la modul în care aceste legi erau de fapt aplicate, de aceea România nici nu recunoştea că ar exista deţinuţi politici în perioada anilor 80. Ceea ce nu înseamnă că nu existau, ca dovadă vie că o parte dintre ei sunt încă printre noi.

Marius Tucă: Ar fi trebuit să-şi dea demisia totuşi domnul Augustin Lazăr, măcar aş de...

Dana Gîrbovan: Aţi văzut şi eu am apreciat atitudinea avută de fostul procuror şef al DNA, domnul Daniel Moraru, care a fost printre puţinii care a  curajul să spună foarte ferm şi cu demnitate că se impunea demisia.

Marius Tucă: Şi ţin minte că şi domnia sa fusese premiat de GDS şi a dat înapoi premiul, plecând de la ceea ce s-a întâmplat cu premierea...

Dana Gîrbovan: În semn de protest faţă de acest fapt.

Marius Tucă: Protocolul Serviciul Român de Informaţii – Parchetul General din 2016 este încă în vigoare. Serviciul Român de Informaţii şi Parchetul General refuză să prezinte documentul prin care a fost denunţat protocolul semnat de Eduard Helvig şi Augustin Lazăr. Parchetul a prezentat doar adresa prin care-şi exprimă acordul ca protocolul să-şi înceteze efectele dar nimic nu confirmă denunţarea înţelegerii declarate parţial neconstituţională de CCR. SRI pretinde că documentele de denunţare nu sunt informaţii de interes public.

Dana Gîrbovan: Din nou acelaşi cerc vicios. Dacă faceţi o treabă, faceţi-o până la capăt, dacă aţi început să declasificaţi, şi foarte bine aţi făcut că era absolut necesar, protocoalele, declasificaţi şi ce-a fost înainte lor şi cea succedat protocoalelor ca să avem fiecare dintre noi dreptul la această imagine completă.

Protocolul încheiat între SRI şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte a dat o sferă foarte largă de competenţe SRI, dincolo de ce avea fosta Securitate

Marius Tucă: Mi s-a părut o afirmaţie foarte dură a dumneavoastră şi de asta o reproduc, legată de aceste protocoale, spuneţi că protocolul din 2009 dintre Parchetul General şi SRI a extins competenţele penale ale SRI chiar dincolo de cele pe care le avea fosta Securitate. Şi îmi explicaţi. Cum?

Dana Gîrbovan: Da, pentru că acest articol 2 din protocolul încheiat între SRI şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte a dat o sferă foarte largă de competenţe SRI pentru că, pe lângă că enumera acolo infracţiuni contra siguranţei statului sau care sunt asimilate acestora, erau aşa numitele infracţiuni grave. Infracţiunile grave nu au o definiţie nu aveau în 2009 o definiţie în dreptul intern, ce înseamnă infracţiune gravă. Abia printr-o lege ulterioară, o lege specială s-a vorbit despre infracţiunile care au pedeapsă mai mare de cinci ani şi intră aici o sumedenie de infracţiuni prin intermediul căruia SRI-ul se putea implica în actele de cercetare penală. Ori acest lucru Securitatea nu-l putea face pentru că era limitat la o serie de infracţiuni definite prin lege nu numite aşa global infracţiuni grave. De aceea am spus că au ajuns ca prin acest protocol să extindă atribuţiile SRI-ului dincolo de ce avea securitatea şi este foarte grav pentru că dacă vă uitaţi la legile din anii 90, 91, 92, SRI-ului i s-a interzis expres prin lege să facă acte de cercetare penală tocmai pentru că la data respectivă memoria ne era încă proaspătă şi ne-am dat seama cât de mult rău a făcut oamenilor acest lucru.

Marius Tucă: Acum la 30 de ani se poate orice.

Dana Gîrbovan: Acum la 30 de ani s-a mai diluat aşa memoria şi am găsit motive întemeiate să-i readucem în sfera de cercetări penale. Este foarte greu pentru mine să înţeleg de ce oamenii nu văd pericolul pentru că orice... l-a văzut Curtea Constituţională din Portugalia, de exemplu, sunt studii că tot facem trimiteri la ele, raportorul pe drepturile omului din cadrul Consiliului Europei a făcut un raport în care atrăgea atenţia asupra expansiunii acestor puteri ale serviciilor de informaţii în general, peste tot în Europa, sunt preocupări la nivelul tuturor statelor membre pentru că dacă acum avem ameninţările teroriste şi alte ameninţări care justifică şi pun presiune pe guverne să extindă atribuţiile serviciilor de informaţii, există o preocupare de cealaltă parte să le pună sub control. Adică bun, vă dăm noi prerogative dar cum verificăm că nu abuzaţi de ele. Deci se încearcă tot timpul să existe acest echilibru, există această preocupare, există această discuţie, numai în România ni se pare normal, n-avem niciun fel de problemă.

Marius Tucă: Dar v-aţi simţit urmărită în anii ăştia? Au fost momente în care aţi simţit asta? Ştiu că se mai şi simte, se mai şi aude, se mai şi simte.

Dana Gîrbovan: Nu am avut niciun fel de preocupare pentru aşa ceva. Vă spun cu toată onestitatea.

Marius Tucă: Şi atunci nu v-aţi gândit deloc.

Dana Gîrbovan: Nu m-am gândit, mi se pare un efort inutil pentru că dacă era aşa ce puteam să fac? Să stau să mă....

Marius Tucă: Să spuneţi.

Dana Gîrbovan: Să spui public, trebuie să o dovedeşti, trebuie să ai certitudinea, or eu n-o să stau să-mi risipesc energia care şi aşa mi-e drămuită, uitându-mă tot timpul în spate să văd dacă sun sau nu urmărită şi aşa mai departe.

Marius Tucă: Apropo de toată discuţia noastră, ştiţi că zilele trecute Adriana Stoicescu a atacat şi a vorbit despre ce se întâmplă în România în materie de justiţie, este preşedintele Tribunalului Timiş şi mi se pare foarte relevant, apropo de toată discuţia noastră, nu ştiu dacă domnia sa face parte din asociaţia dumneavoastră.

Dana Gîrbovan: Nu, nu este membră UNJR.

Marius Tucă: Nu este membră UNJR. Pentru că multe dintre ideile pe care le-aţi enunţat în seara asta se regăsesc în această scrisoare, o să citesc câteva rânduri.

Dana Gîrbovan: Şi cred că şi în conştiinţa şi ideile multor altor judecători care nu sunt nici activişti, nici militanţi, nici membri ai unei asociaţii profesionale.

Foarte mulţi judecători se văd neputincioşi cumva în faţa acestui tăvălug

Marius Tucă: Asta ar fi extraordinar. Spune aşa doamna Stoicescu: ”în cei 30 de ani de aer democratic şi libertate deplină dar prost înţeleasă, justiţia a fost singura constanţă a apetenţei pentru îngenunchiat a politicului, privită mult timp cu un cuviincios respect de oamenii simpli, pentru politicienii de toate culorile justiţia nu a fost altceva decât o sursă de sloganuri menită să atragă poporul la vot. Nimeni nu a făcut rabat de la a se folosi de justiţie pentru a-şi asigura electoratul de bunele sale intenţii. De la lupta cu greaua moştenire a comunismului, trecând pe la implementarea democraţiei româneşti de tip struţo-cămilă, culminând cu lupta anticorupţie, toate partidele au visat să deţină controlul judecătorilor. Nu pentru că voiau cu adevărat o justiţie independentă şi nici pentru că le păsa ci pentru că, la un moment dat, şi-au dat seama că aşa ar putea scăpa elegant de adversarii politici. Transformarea dosarului penal în armă electorală a fost cea mai cruntă palmă dată justiţiei la care am achiesat tăcuţi. Sub oblăduirea marilor puteri care nu au înţeles sau nu au vrut să înţeleagă ce se întâmplă am contribuit la batjocorirea ideii de dreptate. Aruncarea în derizoriu a regulilor, sacrificarea legii în favoarea drepturilor infractorilor, permanenta ridiculizare a oamenilor legii, culminând cu apatia care ne cuprinde deja când aflăm că a mai fost unul ucis, vor dinamita în curând ultima urmă de respect faţă de justiţie. Niciun pact pe care îl încheiaţi preocupaţi şi îngrijoraţi pentru independenţa noastră, dar atât de zâmbitori, nu va reuşi să şteargă urmele abuzurilor comise în numele unei pseudo-dreptăţi. Niciun pact nu va spăla ruşinea dosarelor încropite cu pistolul la cingătoare şi cătuşele atârnate la geam de supărare că o nevastă oacheşă nu a cedat avansurilor amoroase. Niciun pact nu va alunga impresia de ţară bananieră în care orice este posibil, în numele unei cruciade împotriva fărădelegii altora, nicicând a noastră sau a celor din barca noastră. Nicio strângere de mână între aliaţii de azi, adversarii de ieri nu va anula condamnările judecătorilor pentru soluţii pronunţate care nu au fost pe placul unor vremelnice căpetenii şi nici nu va face uitat plânsul tăcut al unui judecător european umilit şi transformat în ţină de foştii săi studenţi”, spune doamna Adriana Stoicescu, preşedintele Tribunalului Timiş. Ce-ar mai fi de spus şi de adăugat?

Dana Gîrbovan: Exprimă foarte bine frustrarea pe care o resimt foarte mulţi judecători care se văd neputincioşi cumva în faţa acestui tăvălug, şi vorbea colega mea despre această intenţie perpetuă a politicului văzut ca şi duşman natural al justiţiei pentru că am resimţit mereu, dintotdeauna presiunea pe care politicul o pune pe justiţie. În acelaşi timp există exact problema asta a serviciilor, duşmani insidioşi, mai tăcuţi şi poate mai periculoşi chiar din interiorul sistemului de justiţie. Dar este cumva legat exact de lipsa acestui echilibru, întorcându-mă iar la politicieni şi la legătura cu serviciile. Vedeţi Curtea Constituţională, un aspect care a trecut destul de uşor cu vederea, în decizia privind conflictul constituţional, am constatat că Parlamentul este deopotrivă vinovat de situaţia creată, pentru că are obligaţia constituţional de a exercita un control civil asupra serviciilor de informaţii, de a verifica dacă aceasta îşi desfăşoară activitatea în limitele legii şi a eşuat în a face acest lucru, la fel cum a eşuat şi Justiţia şi aceasta este problema în sine foarte mare a democraţiei româneşti când ai nişte servicii de informaţii cu foarte mari puteri, cu bugete exorbitante lipsite de orice fel de control. 

Marius Tucă: Mulţi dintre şefii comisiilor de control al SRI erau angajaţii lor sau se comportau ca şi când ar fi fost angajaţii lor.

Dana Gîrbovan: Se vede cu ochiul liber modalitatea, consecinţele cu privire la controlul pe care l-au făcut, dacă citiţi rapoartele SRI toate se încheie triumfător cu modalitatea conformă cu legile în care SRI şi-a exercitat activitatea. Nu am fost curioasă, nu m-a interesat vreme de foarte mult timp activitatea SRI mi se părea ceva cu totul şi cu totul extern activităţii pe care eu o am. După aceste declaraţii despre câmpul tactic şi celelalte dezvăluiri am avut şi eu curiozitatea să citesc rapoartele SRI în care se vorbeşte într-adevăr despre echipele comune mixte şi despre cum mergeau ofiţerii SRI să discute cu procurorii şi chiar să-i îndrume cu privire la interpretările pe care ar trebui să le dea noilor prevederi din Codul de procedură penală, cum să valorifice (...)

Marius Tucă: Sunt mărturiile procurorilor care s-au întâlnit cu Coldea  şi aşa mai departe.

Dana Gîrbovan: Dar sunt înscrise în rapoartele votate de către Parlament, asta voiam să subliniez apropo de presiunile pe care politicul, uite  şi prin mijloace mai puţin...

Marius Tucă: Păi trebuie să le căutăm acolo şi să le dăm publicităţii. Deci în rapoartele votate   de Parlament se vorbeşte de echipele mixte.

Dana Gîrbovan: Da, (...) începând cu 2015-2016.

Marius Tucă:  Nu ştiam că se regăsesc şi acolo. Şi cum îşi încheie scrisoarea doamna Adriana Stoicescu, preşedintele Tribunalului Timiş: nu mai faceţi experimente jucând alba-neagra cu legile noastre aşa cum vă convine pentru a vă asigura susţinerea instituţiilor de forţă cu riscul de a lovi din nou în judecători. Nu mai minţiţi şi nu vă mai minţiţi că am fost liberi, că nu ne-a fost frică şi mai ales nu mai plângeţi de mila abuzatorilor şi nu-i mai susţineţi, mâne s-ar putea să fiţi voi înşivă victime şi abia atunci veţi înţelege de ce aveţi nevoie de judecători curajoşi, fără judecători curajoşi şi responsabili nu veţi avea nicio societate să reprezentaţi şi niciun popor să conduceţi. Dacă vreţi o Românie europeană asiguraţi-vă că aveţi judecători liberi cu adevărat, mai scrie doamna Adriana Stoicescu.

Dana Gîrbovan: Foarte corect şi am văzut că se repetă foarte mult, dar din nou din păcate ca un slogan că atunci când judecătorii nu sunt liberi, nimeni nu e liber. Aşa este, dar haideţi să vedem ce i-ar mai face pe judecători să nu fie liberi şi să eliminăm cauzele acestea şi nu să facem din nou propagandă.

Marius Tucă: Am vorbit de foarte multe dintre cauze în seara asta.

Dana Gîrbovan: Da.

Cei şapte membri ai CSM arată practic că ei nu sunt de acord cu o lege în vigoare, motiv pentru care nici nu o aplică. Este o răsucire la spate a mâinii guvernului

Marius Tucă: Haideţi să vorbim despre CSM un pic, pentru că zilele astea s-a tot vorbit despre CSM şi dumneavoastră vorbiţi atunci când vă referiţi la arhitectura statului de drept o componentă importantă e CSM. Dar ce facem cu CSM pentru că la începutul săptămânii tot vorbeam de această secţie specializată pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, că a existat un boicot şi un comunicat al celor care au boicotat şedinţa unde trebuiau să se discute lucruri importante. Am aici amândouă comunicatele o să citesc câteva rânduri, ce facem într-un caz ca ăsta?

Dana Gîrbovan: Cei şapte membri ai CSM arată practic că ei nu sunt de acord cu o lege în vigoare, motiv pentru care nici nu o aplică, rezumând acesta este mesajul pe care îl transmit şi că nu vor participa la şedinţele plenului până când se va publica Raportul GRECO, adică este o răsucire la spate a mâinii guvernului, care este foarte periculoasă pentru că răstoarnă echilibrul puterilor în stat. Noi pretindem celorlalte puteri să nu facă   presiuni asupra noastră şi să ne respecte independenţa, ar trebui să dăm dovadă  de acelaşi respect şi faţă de celelalte autorităţi şi de rolul pe care îl are fiecare. Am văzut că astăzi cei doi membri ai societăţii civile au venit cu un răspuns la acest comunicat.

Marius Tucă: Avem aici comunicatul de presă privind acţiunea deliberată de boicotare a şedinţelor plenului ale Consiliului Superior al Magistraturii, foarte articulat şi foarte dur ca răspuns la comunicatul celor şapte membri CSM care cer amânarea discuţiilor cu privire la Secţia de investigare a magistraţilor. Cum ieşim din asta doamna Gîrbovan?

Dana Gîrbovan: Prin îndeplinire de către membrii CSM a obligaţiilor legale pe care le au dacă  nu sunt de acord se duc la plen şi votează, dar nu pot printr-o acţiune de forţă o minoritate să blocheze aplicarea legii de către majoritate şi nici să vină cu justificări de genul că ei ar vorbi în numele majorităţii judecătorilor şi că aceasta îşi doresc. În primul rând că nu asta este esenţial acum, ci că au o lege pe care trebuie să o respecte, este domnia legii. Vă puteţi imagina ce înseamnă venind de la cel mai înalt for din justiţie transmiterea unui astfel de mesaj că legea este obligatorie atunci când noi suntem de acord cu ea. Este foarte grav şi foarte periculos pentru democraţie şi statul de drept. Orice justificări ai avea...

Marius Tucă: Şi este boicotarea ideii de justiţie până la urmă, ai dreptul să votezi în CSM te duci şi votezi.

Dana Gîrbovan: Te duci şi votezi în CSM pentru că este vorba de blocarea pur şi simplu a activităţii acestei secţii dintr-o serie de motive care sunt de fapt lipsite de argumente concrete. Temeri că ar putea constitui ameninţări la adresa independenţei justiţiei că judecătorii se tem, dar încă o dată argumentat ce nu este în regulă referitor la secţia respectivă. Se face apel la Raportul GRECO.

Marius Tucă: Exact asta voiam să vă întreb, ce ziceţi de Raportul GRECO?

Dana Gîrbovan: Raportul GRECO este din nou şi dacă vă uitaţi şi citiţi atent inclusiv raportul făcut ad-hoc în perioada respectivă repetă temerile din interior: am auzit că, din surse, surse din aşa au spus că, există temeri că... Păi nu vorbim despre temeri şi despre ce spune o parte şi ce spune alta şi mai ales nu reluăm doar ce spune o parte şi nu ce spune şi altă parte, am avut şi noi o opinie contrară care nu s-a regăsit, şi noi şi AMR  la vremea respectivă. Un raport trebuie să fie obiectiv, argumentat factual şi tehnic şi trebuie să constituie Raportul Comisiei de la Veneţia, de exemplu, este mai nuanţat, un ghid, este un ghid cu recomandări, să întăriţi capacitatea operaţională a secţiei, să vedeţi dacă nu ar fi mai bine să treceţi la plen, ei spun că încă nu am  înţeles care sunt motivele pentru care această secţie a fost creată, ori motivele sunt clare pentru cine vrea să le vadă, dar este un raport mult mai nuanţat şi dacă tot cităm din el ar trebui să-l şi citim şi să-l vedem în mod obiectiv.

Marius Tucă: Vă referiţi de Raportul GRECO?

Dana Gîrbovan: De Raportul Comisiei de la Veneţia. În ceea ce priveşte Raportul GRECO printre altele din nou se pretinde aplicarea imediată şi ad-litteram a tuturor recomandărilor din Raportul GRECO. Ori prin esenţa sa această instituţie vine, face evaluări, pune o serie de recomandări, dacă vedeţi acum cum au fost publicate rapoartele pe valori pe mai multe state. Nu mai este doar România cea care nu-şi aplică imediat şi instant recomandările, cred că  aproape niciun stat nu face. Sunt state în care pe Justiţie au picat mai puţin de jumătate şi vorbesc de Portugalia care are mai puţine măsuri implementate, sau de Spania pentru că fiecare stat are o anumită arhitectură, îşi cunoaşte cauzele, sigur că este important să respecţi recomandările GRECO dar trebuie să o faci nu aşa fără niciun fel de discuţie şi fără niciun fel de discernământ. Şi evaluare să vezi dacă este sau nu corectă recomandarea făcută, dacă a fost corect înţeleasă de către experţi întreaga conjunctură, cauzalitate şi consecinţe pe care recomandarea le are şi dacă nu să îţi asumi ca stat neimplementarea recomandării respective şi să mergi şi să o discuţi mai departe pentru că procedura asta urmează nu înseamnă că o lege este abrogată în România sau că este automat schimbată în urma acestor recomandări.

Marius Tucă: Dar e clar că nu o vor pe Adina Florea, până la urmă despre asta discutăm.

Dana Gîrbovan: Ar trebui să-şi asume acest lucru, a trecut un concurs.

Marius Tucă: A trecut un concurs pe care l-a câştigat.

Dana Gîrbovan: Am găsit un argument care mi s-a părut, acum exprimat de unul din membri ai CSM, care spunea că ”iată dovada că secţia este numită politic deşi este numită politic de o parte din membrii CSM, că au fost numiţi persoane agreate de către politic, că Adina Florea ar fi fost şi propusă la DNA de către fostul ministru al Justiţiei”. Păi despre ce vorbim, despre astfel de legături făcute aşa conjunctural sau despre faptul că procurorul şef al DNA care avea în cadrul DNA un astfel de serviciu chiar era numit politic, adică era asumat unui politic. Şi vii acum să pretinzi că în această situaţie ar fi mai mare influenţa politică decât atunci când este exercitată direct şi evident? Împingem lucrurile într-un absurd care nu face bine şi eu sper să existe şi la nivelul CSM o dezbatere inclusiv cu asociaţiile de magistraţi şi cu societatea civilă despre aceste probleme deschisă, onestă şi argumentată şi pe date, informaţii şi texte de lege, nu pe sloganuri şi temeri personale ale cui ar fi.

Voi vedea că aş avea mai multă eficienţă ca membru al CSM probabil că voi şi candida

Marius Tucă: Pe păreri şi  aşa mai departe. De ce nu candidaţi pentru CSM, o funcţie în CSM?

Dana Gîrbovan: Deocamdată nu sunt alegeri pentru CSM.

Marius Tucă: Când vor fi vă gândiţi să candidaţi?

Dana Gîrbovan: Mai sunt trei ani până atunci şi îmi gândesc acţiunile...

Marius Tucă: Cu mult timp înainte, păi mai sunt trei ani.

Dana Gîrbovan: Şi asta deocamdată, paşii concreţi pe (...) şi dacă la momentul respectiv voi face cu siguranţă analiză şi voi vedea că aş avea mai multă eficienţă ca membru al CSM probabil că voi şi candida.

Marius Tucă: Cred că e nevoie de o voce ca a dumneavoastră în CSM. Numai dacă ne uităm ce se întâmplă acum, dar într-adevăr e vorba de un război pe viaţă şi pe moarte până la urmă cadrul CSM şi citiţi. Comunicatul de presă privind acţiunea deliberată de boicotare a şedinţelor plenului CSM, semnat de Victor Alistar şi Romeo Chelariu, nu?

Dana Gîrbovan: Sunt reprezentanţii societăţii civile din CSM.

Marius Tucă: Se spune despre lege, se spune despre totul aici. A trecut foarte repede timpul dezbaterii noastre, voiam să vă mai întreb despre MCV şi despre România în raport cu Uniunea Europeană pentru că întotdeauna există probleme legate de justiţie şi trăim asta în fiecare zi, chiar dacă de multe ori temerile nu sunt legate de lucruri concrete, că nu am văzut invocate mai ales când am fost traşi de ureche, articole de legi şi aşa mai departe ci această temere.

Dana Gîrbovan: (...) pot fi folosite ca şi carcase goale până la urmă.

MCV s-a îndepărtat foarte tare de scopul pe care îl avea iniţial. Şi problema nu este doar în România, este şi în Bulgaria

Marius Tucă: Da, e adevărat. Ce se întâmplă Raportul MCV, credeţi că ar trebui să mai existe şi acest raport al României cu Uniunea Europeană în materie de justiţie?

Dana Gîrbovan: Din păcate şi o spun că toată responsabilitatea, aceste evaluări au devenit extrem de subiective şi depolitizate şi vă spun din perspectiva unui judecător care a participat ca membru sau lider al UNJR până în 2016 la toate întâlnirile cu experţii care veneau pentru evaluarea sistemului judiciar în România în aceste rapoarte de ţară. Noi când am început să discutăm despre probleme mai concrete şi mai dificile, despre implicarea serviciilor în actul de justiţie, despre abuzurile făcute punctual de DNA în dosare privind inclusiv judecătorii şi procurorii, despre justiţia aceasta devenit primordial represivă în care Justiţia a devenit drept penal şi drept penalul a devenit anticorupţie şi se pierdea ansamblul şi tot ce înseamnă justiţie şi a fost pervertită cumva în acest for, am ajuns pur şi simplu să nu mai avem niciun fel de dialog cu reprezentanţii Comisiei Europene. Am adresat o scrisoare domnului Junker în calitatea sa de preşedinte al Comisiei Europene în care am atras atenţia şi ne-am exprimat îngrijorările noastre vizavi de aceste protocoale şi la nivelul UNJR şi la nivelul (...) şi ni s-a răspuns într-un mod cinic aş putea eu să spun că securitatea naţională nu face parte din domeniul de competenţă al Comisiei Europene. Păi dacă securitatea naţională se suprapune peste justiţie şi comisia este interesată de independenţa justiţiei nu poţi să vii cu un argument atât de facil,  să te derobezi de o răspundere ce-ţi revine. Aceasta este justiţia pe care tu o supraveghezi în cadrul raportului de cooperare şi verificare şi câtă vreme aceste probleme sunt evitate în mod sistematic rezultă clar că nu au un caracter, din păcate obiectiv şi MCV s-a îndepărtat foarte tare de scopul pe care îl avea iniţial. Şi problema nu este doar în România, este şi în Bulgaria pentru că deşi bulgarii au avut un raport de ţară foarte bun, judecătorii de acolo, am şi fost în Bulgaria imediat după asta, sunt la fel de nemulţumiţi pentru că se refuză de către Bruxelles să se discute despre programele concrete pe care le au. Au ameninţări serioase judecătorii din Bulgaria la adresa independenţei lor şi sunt ignoraţi pur şi simplu de experţii de la Bruxelles. Cred că ar trebui să avem o poziţie mult mai bine argumentată, susţinută, fermă şi constantă la nivel instituţional, pentru că una este opoziţia unei asociaţii profesionale care este poate contrazisă de poziţia altei asociaţii profesionale faţă de o poziţie instituţională repet, onestă din partea Guvernului României. Vă dau exemplul Raportului GRECO: eu nu am înţeles de ce în momentul în care Raportul GRECO prima variantă ad-hoc a fost publicat, Guvernul român nu şi-a publicat observaţiile, pentru că avea acest drept procedura şi atunci raportul era publicat în oglindă cu observaţiile guvernului şi cei interesaţi puteau să-şi formeze propria opinie vizavi de acesta, ei acest lucru din păcate nu s-a întâmplat şi atunci eu o înţeleg şi perspectiva experţilor ”noi v-am dat raportul cu punctul nostru de vedere, nu aţi făcut observaţiile înseamnă cumva că sunteţi de acord cu el.

Marius Tucă: Bănuiesc că vreţi, doriţi copiii dumneavoastră să trăiască în continuare în România.

Dana Gîrbovan: Da, de aceea şi fac ceea ce fac pentru că eu chiar cred în viitorul acestei ţări şi sper că vom învăţa să trăim liberi.

Marius Tucă: Încă  nu am învăţat?

Dana Gîrbovan: Nu.

Marius Tucă: Şi cum vedeţi dumneavoastră în câteva cuvinte, în câteva propoziţii justiţia pentru copiii dumneavoastră sau cum trebuie să fie altfel spus justiţia în ţara în care trăiesc copiii dumneavoastră şi copiii mei şi copiii noştri până la urmă?

Dana Gîrbovan: O justiţie liberă şi responsabilă şi o justiţie care nu uită niciodată  că serveşte cetăţeanul. În centrul ideii de drept şi de drept fundamental este omul, acest lucru nu avem niciodată voie să-l uităm dacă nu vrem să devenim o justiţie robotizată aşa cum se pare că sunt trendurile. Eu nu mi-aş dori sunt înspăimântată de o astfel de idee. Cred că avem nevoie de judecători şi procurori care respectă  legea dar nu îşi pierd umanitatea şi empatia şi reuşesc să păstreze acest echilibru în care aplicarea legii să rămână cât se poate suprapusă  peste dreptate.

Marius Tucă: Mulţumesc mult doamna Gîrbovan pentru participarea din seara asta şi vă mai aştept şi la alte dezbateri.

Dana Gîrbovan: Vă mulţumesc şi eu cu mare plăcere.

Marius Tucă: Bătălia continuă pentru ideea de justiţie...

Dana Gîrbovan: Este una fără sfârşit...

Marius Tucă: ... pentru independenţă şi până la urmă şi bătălia pentru drepturile omului e la fel de importantă. Mulţumesc pentru participarea din seara asta şi vă aştept şi cu altă ocazie, sper să nu mai fie atât de multe ocazii.

Dana Gîrbovan: Mulţumesc şi eu pentru invitaţie.

Marius Tucă: Suntem la Marius Tucă Show, Smart TV, ţineţi aproape!

Înapoi

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici