REFERENDUM CONSTANŢA: Exerciţiu pe bani de la buget şi dispută tranşată în justiţie

Referendumul la care constănţenii a trebuit să spună dacă vor sau nu desfiinţarea judeţului a costat bugetul local două milioane de lei, a fost contestat de prefect şi s-a întemeiat exclusiv pe declaraţii la nivel înalt -ale preşedintelui, premierului - privind reorganizarea administrativă.

1781 afişări
Imaginea articolului REFERENDUM CONSTANŢA: Exerciţiu pe bani de la buget şi dispută tranşată în justiţie

REFERENDUM CONSTANŢA: Exerciţiu pe bani de la buget şi dispută tranşată în justiţie (Imagine: Alin Matei/Mediafax Foto)

Referendumul local a generat controverse aprinse între şeful Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu (PSD) şi prefectul judeţului, Claudiu Palaz, care a contestat acţiunea inclusiv în instanţă, dar fără câştig de cauză.

  • Ce spune preşedintele Comisiei juridice a Senatului despre referendum

Preşedintele Comisiei juridice a Senatului, Toni Greblă a declarat, duminică, pentru MEDIAFAX, că referendumul de la Constanţa "nu are o forţă juridică obligatorie, ci este o testare a populaţiei faţă de o măsură nepregătită a puterii". Senatorul PSD a mai spus că "guvernul s-a grăbit să lanseze problema regionalizării şi unele autorităţi au simţit nevoia să consulte populaţia" şi că utilitatea unei asemenea consultări constă în faptul că este "un semnal de alarmă mult mai puternic".

"E normal să existe şi un astfel de barometru. Până la urmă, nu Traian Băsescu şi Marko Bela hotărăsc singuri în această ţară. Referendumul este şi un argument vis a vis de această măsură anunţată intempestiv", a mai declarat Greblă.

  • Ce înseamnă neparticiparea la acest scrutin

La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, susţine că rezultatul acestui referendum, în cazul în care va fi validat, va fi folosit în toate instanţele din ţară şi din Europa pentru a nu se desfiinţa judeţul Constanţa.

Nicuşor Constantinescu a avertizat, în ziua votului, că neparticiparea la acest scrutin înseamnă desfiinţarea judeţului.

"Acest vot reprezintă viitorul nostru şi al copiilor noştri. Neparticiparea la vot înseamnă, din păcate, desfiinţarea judeţului Constanţa. Votul de astăzi va fi un puternic semnal pozitiv că noi, cetăţenii judeţului Constanţa, încă existăm, chiar dacă trecem prin atâtea greutăţi. Cred că trebuie să se ţină cont de votul cetăţenilor judeţului Constanţa. Acesta este semnalul pe care trebuie să-l dăm noi astăzi, constănţenii", afirmă Constantinescu.

  • Prezenţa la vot până la ora 18:00

Pentru ca referendumul să fie validat este nevoie ca jumătate plus unu din numărul total al alegătorilor să voteze. Prezenţa la vot era, potrivit numărătorii paralele a PSD, la ora 18.00, la nivelul judeţului Constanţa, fără municipiul Constanţa, de 38,23 la sută. Printre localităţile care au depăşit procentul de 50 la sută plus 1 se află Grădina - 62,03 la sută, Fântânele - 61,19 la sută, Deleni - 60,65 la sută, Siliştea 52,88 la sută, iar Techirghiol, Cumpăna şi Topraisar sunt 49 la sută prezenţă la vot.

  • Lidei locali ai PDL susţin că se încearca fraudarea referendumului

Rezultatele privind prezenţa la vot sunt însã contestate de liderii locali ai PDL, care susţin că se încearca fraudarea referendumului, pentru ca prezenţa la vot să fie de 50 la sută plus 1, astfel încât acesta să poată fi validat.

Prezenţa la vot se centralizează doar de către reprezentanţii PSD, partid din care provine Nicuşor Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean. Reprezentanţii Direcţiei de Statistică din Constanţa, care ar fi trebuit să numere voturile, lipsesc, astfel încât acest referendum nu va avea un rezultat oficial.

Purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţean Constanţa, Laurenţiu Marin, a declarat că până în urmă cu două zile a existat o colaborare foarte bună cu cei de la Statistică, dar că începând de începând de sâmbătă aceştia nu au mai putut fi contactaţi.

  • Referendumul are loc în baza unei decizii a CJ, adoptată în 22 iunie, într-o şedinţă extraordinară, doar cu votul consilierilor PSD şi PNL

Decizia a fost luată după ce reprezentanţii PDL şi preşedintele Traian Băsescu au lansat tema reorganizării administrative a ţării, varianta adusă în discuţie fiind trecerea de la 41 de la opt judeţe. Unul dintre judeţe ar urma, paradoxal, să aibă capitala la Constanţa, după cum anunţa, în 22 iunie, secretarul general al PDL, deputatul Ioan Oltean.

După lansarea acestei variante, USL şi-a chemat preşedinţii de consilii judeţene să adopte hotărâri prin care oamenii să fie chemaţi la vot şi să spună dacă vor sau nu să li se desfiinţeze judeţul.

"Prin declaraţiile preşedintelui României şi ale premierului Emil Boc referitoare la desfiinţarea celor 41 de judeţe şi înfiinţarea celor opt judeţe mamut s-au creat premisele apariţiei unor probleme de interes deosebit pentru locuitorii judeţelor actuale ale României şi implicit pentru cei ai judeţului Constanţa. Astfel, desfiinţarea judeţului Constanţa ar avea loc fără o consultare prealabilă a cetăţenilor judeţului nostru prin care aceştia să-şi dea acordul cu privire la această desfiinţare, încălcându-se astfel legea. Mai mult decât atât, se află în dezbatere în Parlamentul României proiectele de lege nr. PL-X 38/2010 depus de UDMR privind modificarea şi completarea Legii 315/2004, privind dezvoltarea regională în România, modificată şi completată, precum şi proiectul PDL şi al preşedintelui României privind reorganizarea administrativ-teritorială a României şi judeţelor ţării, şi care, conform declaraţiilor acestuia din data de 21 iunie 2010, se află la Guvernul României şi în comisiile de specialitate ale Parlamentului", se arăta în expunerea de motive din proiectul de hotărâre al CJ Constanţa privind organizarea referendumului.

Iniţiatorii acestei hotărâri mai spun, în expunerea de motive, că este vorba despre o situaţie de maximă urgenţă: "Având în vedere graba în care preşedintele României, Guvernul României şi coaliţia de guvernare doreşte şi promovează reforma administrativ-teritorială ce vizează inclusiv judeţul Constanţa, ne aflăm în faţa unei şedinţe deosebite determinată de existenţa unei situaţii de maximă urgenţă pentru cetăţenii judeţului judeţului Constanţa".

  • Prefectul judeţului Constanţa, Claudiu Palaz, a atacat în instanţă hotărârea CJ

O zi mai târziu, prefectul judeţului Constanţa, Claudiu Palaz, a atacat în instanţă hotărârea CJ, motivând că aceasta a fost votată într-o şedinţă extraordinară care nu putea fi convocată pentru un asemenea motiv şi că tema respectivă este de interes naţional, şi nu local, iar CJ nu putea convoca o şedinţă extraordinară pe acest subiect deoarece nu este prevăzut în lege.

În luna iulie, Tribunalul Constanţa a respins acţiunea Prefecturii de anulare a hotărârii Consiliului Judeţean care prevedea organizarea referendumului privind desfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale a judeţului Constanţa. Reprezentanţii Prefecturii Constanţa au atacat hotărârea respectivă cu recurs, care a fost respins de Curtea de Apel Constanţa.

Astfel, data referendumului a fost stabilită pentru 6 noiembrie, în prima duminică de la trecerea a 20 de zile de la decizia definitivă a instanţei.

Prefectul de Constanţa, Claudiu Palaz, a continuat însă să conteste acţiunea şi să îl acuze pe preşedintele CJ, Nicuşor Constantinescu, că încalcă legea.

Palaz susţine că după încheierea referendumului va face o plângere penală împotriva lui Nicuşor Constantinescu pentru abuz în serviciu şi va sesiza Consiliul Superior al Magistraturii în cazul preşedintelui Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţean Constanţa, judecător Claudia Bojin, care ar fi luat hotărâri neconforme cu legea.

"Nu contest referendumul ca formă de manifestare şi referendumul care se desfăşoară duminică. Contest modul în care se organizează acesta, este ilegal pentru că preşedintele Consiliului Judeţean s-a substituit în totalitate atribuţiilor prefectului", spune prefectul judeţului Constanţa.

Potrivit lui Claudiu Palaz, printre hotărârile luate de Consiliul Judeţean şi care aparţineau prefectului se află delimitarea secţiilor de votare, confecţionarea ştampilelor şi a buletinelor de vot.

La rândul lui, Nicuşor Constantinescu îl acuză pe prefect că el este cel care încalcă legea: nu a informat Departamentul pentru Administraţie Publică Locală din cadrul MAI în termen de 24 de ore de la primirea hotărârii CJ prin care se stabileşte organizarea referendumului, nu a comunicat în termen de 48 de ore de la stabilirea datei referendumului lista cu alţi jurişti decât judecători şi procurori din care să fie desemnaţi prin tragere la sorţi preşedinţii secţiilor de votare, nu a vegheat la respectarea termenelor pentru realizarea activităţilor prevăzute în Legea referendumului şi că nu a răspuns cererilor de îndeplinire a obligaţiilor formulate de către Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană Constanţa.

  • Cât a costat organizarea acestui referendum

Pentru organizarea acestui referendum, CJ Constanţa, care are un buget total de 493 de milioane de lei, a cheltuit două milioane de lei, bani din care au fost realizate buletinele de vot, ştampilele, afişele pentru promovarea referendumului şi vor fi plătiţi membrii secţiilor de votare. Bugetul total al Consiliului Judeţean Constanţa se ridică la 493 de milioane de lei.

Pe listele electorale se află 632.776 de persoane care au la dispoziţie 515 secţii de votare. Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului prevede, în articolul 2, că cetăţenii îşi pot exprima părerea în cadrul referendumului cu privire la revizuirea Constitutiei, demiterea preşedintelui României, probleme de interes naţional. Totodată, se poate organiza şi desfăşura şi referendum local asupra unor probleme de interes deosebit pentru unităţile administrativ-teritoriale.

  • Tot duminică, 6 noiembrie, ar fi urmat să aibă loc referendum şi în judeţul Vrancea

Consiliul Judeţean Vrancea a fost, de altfel, prima administraţie care a obţinut câştig de cauză în instanţă cu privire la organizarea referendumului pe tema desfiinţării judeţului.

Preşedintele Consiliul Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, spunea că pentru organizarea referendumului vor fi alocaţi 600.000 de lei.

Şeful CJ Vrancea anunţa, însă, în această săptămână, că organizarea referendumului privind desfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale a judeţului Vrancea depinde de răspunsul pe care îl va da Guvernul, el cerând premierului Emil Boc să îi comunice dacă există o iniţiativă legislativă vizând reorganizarea.

Oprişan spunea că a trimis, în 19 octombrie, o adresă premierului Emil Boc prin care i-a solicitat să îi comunice dacă există o iniţiativă legislativă privind reorganizarea administrativ-teritorială a judeţului Vrancea sau modificarea limitelor teritorial-administrative ale acestuia.

Marian Oprişan şi-a motivat demersul prin faptul că nu doreşte să declanşeze "o acţiune cu implicaţii materiale, umane şi financiare importante fără a se dovedi urgenţa acesteia" şi că referendumul poate fi făcut oricând dacă Guvernul va repune în discuţie tema comasării judeţelor şi înfiinţării unor regiuni.

"Am trimis o adresă primului-ministru Emil Boc prin care i-am cerut să ne spună dacă există vreo iniţiativă legislativă care vizează reorganizarea administrativ-teritorială a ţării şi implicit desfiinţarea judeţului Vrancea. Dacă nu există o astfel de iniţiativă, atunci nu are rost să cheltuim resurse materiale şi financiare pentru organizarea unui referendum care nu ar avea obiect. Deşi am trimis această adresă din 19 octombrie, până în prezent nu am primit niciun răspuns", declara, miercuri, Marian Oprişan, fără ca de atunci să mai existe vreun anunţ al reprezentanţilor CJ Vrancea despre referendum.

Cert este însă că duminică nu a fost referendum în Vrancea.

Potrivit articolului 13 din Legea 3/2000, problemele de interes deosebit din unităţile administrativ-teritoriale şi subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor pot fi supuse, în condiţiile prezentei legi, aprobării locuitorilor, prin referendum local.

Referendumul local se poate organiza în toate satele şi localităţile componente ale comunei sau oraşului ori numai în unele dintre acestea. În cazul referendumului la nivel judeţean, acesta se poate desfăşura în toate comunele şi oraşele din judeţ ori numai în unele dintre acestea, care sunt direct interesate.

Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor şi judeţelor se înaintează Parlamentului spre adoptare numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective, prin referendum. În acest caz organizarea referendumului este obligatorie.

Articolul 14 al aceleiaşi legi prevede că problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau judeţene, după caz, la propunerea primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean.

Cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin "DA" sau "NU" asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul unităţii administrativ-teritoriale. respective. Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel putin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.

Cheltuielile pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului se suportă din bugetul comunei, oraşului sau judeţului, după caz, pentru referendumul organizat la nivel local, potrivit articolului 61 a legii care reglementează referendumul.

(Material realizat de Departamentul Corespondenţi, corespondenti@mediafax.ro)

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici