Românii și mass-media în 2025 / Studiul care arată că preferințele de media ale românilor se întorc la vatră: crește consumul de tv și radio, în detrimentul online-ului / Dar cu AI ce-ați avut?
Surprinzător anul 2025 din punctul de vedere al consumului de media la români!
După o perioadă intensă, dominată de tensiuni politice, supraexpunere informațională și activitate online crescută, publicul intră într-o etapă de normalizare și reechilibrare.
Datele din cel mai recent val al studiului FOCUS ON: New Media Adoption, realizat de Spark Foundry, arată clar că interesul se mută treptat dinspre digital către media tradiționale, iar comportamentele online devin mai selective, mai prudente și mai funcționale.
Revenirea la matcă: TV-ul își recâștigă încrederea
Televiziunea, radioul și presa tipărită revin în centrul atenției publicului. Încrederea în știrile TV este în creștere, chiar dacă tot mai puțini oameni se bazează exclusiv pe televiziune pentru informare. Această dinamică indică o relație mai matură cu sursele de informare: credibilitatea contează, dar comoditatea digitală rămâne un factor important.
Totodată, scade semnificativ comportamentul de tip „second screen”. Mai puțini utilizatori navighează pe telefon, comentează sau fac multitasking online în timp ce urmăresc televizorul.
TV-ul își recapătă rolul de canal principal, nu de fundal.
În ceea ce privește atenția acordată diferitelor canale, televiziunea rămâne lider, urmată de YouTube, apoi de serviciile video-on-demand și rețelele sociale. Publicul de peste 35 de ani preferă TV-ul clasic și radioul, în timp ce segmentele mai tinere (18–44 de ani) rămân mai apropiate de VOD și podcasturi.
Platformele digitale! Ce se întâmplă cu platformele digitale?
Majoritatea activităților online sunt în scădere față de valurile anterioare. Cele mai mari diminuări apar la:
- utilizarea rețelelor sociale,
- ascultarea muzicii online,
- citirea știrilor pe platforme digitale.
Căutarea de informații non-știri rămâne principala activitate online, urmată de plățile digitale.
Rețelele sociale își pierd treptat rolul de alternativă la media tradiționale.
TikTok și Instagram înregistrează cele mai mari scăderi, în timp ce Facebook rămâne relativ stabil, fiind folosit de aproximativ 40% dintre utilizatorii de internet din mediul urban. Platformele video și sociale își pierd relevanța ca surse de informare, iar Google este folosit tot mai rar ca punct de plecare.
Pe social media, singurul motiv în creștere este dorința de a rămâne conectat cu prietenii. Toate celelalte motivații — informare, divertisment, shopping, interacțiune cu branduri — scad sau stagnează.
Când influensăreala te lasă rece
Relația cu influencerii devine mai pasivă. Deși 55% dintre utilizatori urmăresc creatori de conținut, interacțiunile sunt mai degrabă limitate la vizualizare și like-uri. Urmărirea activă, implicarea și achizițiile influențate de creatori sunt în scădere.
Campaniile cu influenceri sunt mai puțin memorabile, cu excepția celor din zona de muzică, gastronomie, turism și beauty & fashion, respectiv a campaniilor sociale, de sustenabilitate și DIY.
În social commerce, deși funcțiile de tip tag (prețuri afișate, linkuri rapide, economie de timp) sunt apreciate, comportamentele tranzacționale — cumpărături directe din Instagram, Marketplace sau click-to-buy — sunt în declin.
Universul din online nu mai e un univers, e o ogradă
Șase din zece utilizatori sunt familiarizați cu conceptul de Metavers, iar 63% declară interes pentru experiențe virtuale.
Totuși, interesul efectiv pentru majoritatea acestora scade, cu excepția magazinelor virtuale, care rămân atractive.
Socializarea, shopping-ul virtual și concertele online sunt principalele forme de interes.
Metaversul este perceput mai degrabă ca o posibilitate viitoare decât ca o necesitate imediată.
Dar cu AI ce-ați avut?
Utilizarea AI continuă să crească: 56% dintre utilizatori declară că folosesc astfel de instrumente. Cele mai frecvente utilizări sunt:
- chat (64%),
- generare de imagini (40%),
- analiză de documente (37%, în creștere),
- creare de conținut video (22%).
Se observă o mutare de la utilizarea experimentală către una practică și funcțională. Totodată, apare o doză crescută de scepticism: aproape jumătate dintre utilizatori cred că imaginile generate de AI pot induce în eroare, iar o treime le percep ca fiind false.
Această atitudine reflectă o maturizare a comportamentului digital — utilizatorii folosesc AI, dar nu mai au încredere oarbă în conținutul automatizat.
Ce ne spune, de fapt, 2025 despre public?
În ansamblu, consumul media în 2025 este definit de trei tendințe majore:
- Reechilibrare – revenirea la media tradiționale ca surse de încredere.
- Selectivitate – mai puțină activitate online, dar mai orientată spre scop.
- Maturizare – prudență față de conținutul automat, influenceri și hype tehnologic.
Publicul român din mediul urban nu abandonează digitalul, dar îl integrează într-un mod mai pragmatic, mai critic și mai controlat. Entuziasmul necondiționat al anilor anteriori lasă loc unei relații mai echilibrate cu tehnologia și media.
După ani de suprastimulare informațională, 2025 pare a fi anul în care românii nu mai caută „mai mult conținut”, ci mai mult sens, mai multă siguranță și mai multă încredere în ceea ce consumă.