Scandalul admiterii la liceu, explicat. De ce se vorbește despre „examen dublu”, ce se schimbă din 2027 și de ce Parlamentul vrea acum să amâne reforma

Ministerul Educației și Cercetării a pus pe 14 august în consultare publică noua metodologie pentru admiterea în clasa a IX-a în anul școlar 2027-2028. Este prima generație pentru care ar trebui să se aplice una dintre cele mai controversate prevederi ale Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023: posibilitatea ca liceele să organizeze un concurs separat pentru maximum 50% dintre locuri.

Cum funcționează admiterea acum

În sistemul folosit în 2026, pentru majoritatea elevilor media de admitere este chiar media obținută la Evaluarea Națională, iar repartizarea la liceu se face computerizat, în funcție de medie și de opțiunile completate de candidat. În 2026, Ministerul Educației a anunțat că 119.484 de elevi au fost repartizați astfel, reprezentând 99,89% dintre absolvenții care au completat opțiuni.

Există deja excepții pentru anumite filiere și clase, precum probele de aptitudini pentru liceele vocaționale sau verificările lingvistice pentru anumite clase bilingve.

Din 2027 ar trebui însă să apară un al doilea traseu de acces, mult mai extins.

Ce înseamnă, de fapt, „examenul dublu”

Toți elevii vor susține în continuare Evaluarea Națională. Aceasta rămâne obligatorie.

După Evaluarea Națională, un liceu va putea decide să organizeze propriul concurs de admitere pentru maximum 50% dintre locurile sale, la anumite specializări sau la toate.

Pentru a putea participa la concursul unui liceu, elevul trebuie, potrivit proiectului, să fi obținut cel puțin nota 5 la fiecare probă a Evaluării Naționale. Concursul ar avea două probe. Liceul stabilește disciplinele, în funcție de profil, însă subiectele sunt unice la nivel național și sunt elaborate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare.

De exemplu, pentru Matematică-Informatică, liceul poate alege probe dintre Matematică, Informatică și TIC sau Fizică. Pentru Științe ale Naturii sunt prevăzute Biologia, Chimia și Fizica, iar la Științe Sociale pot apărea Geografia, Educația socială sau Istoria.

Prin urmare, un elev care țintește un loc scos la concurs de un liceu ar susține mai întâi Evaluarea Națională, apoi încă două probe.

Nu toți copiii vor fi însă obligați să dea aceste examene. Participarea este opțională. Elevii care nu se înscriu sau care nu sunt admiși prin concurs vor putea participa la repartizarea computerizată pentru locurile rămase.

De ce a izbucnit scandalul

Una dintre cele mai sensibile prevederi este libertatea lăsată liceelor în stabilirea formulei de admitere.

Proiectul spune că rezultatele obținute la probele organizate de liceu vor intra în media de admitere cu o pondere stabilită de fiecare unitate de învățământ. Ministerul nu a prevăzut în proiect, în prezent, o pondere națională unică. Criteriile și formula ar urma să fie stabilite prin decizia consiliului de administrație al fiecărui liceu și publicate înaintea examenului.

AUR a criticat tocmai această libertate, susținând că, în lipsa unui plafon național, un liceu ar putea acorda ipotetic o pondere foarte mare propriilor probe, reducând astfel importanța Evaluării Naționale. Partidul mai reclamă că proiectul nu introduce suficiente garanții unitare privind conflictele de interese, supravegherea examenelor sau contestațiile.

Și PSD a intrat miercuri în dispută. Mihai Ghigiu, președintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, a criticat lipsa supravegherii video prevăzute explicit pentru concursul separat, modul de corectare și regulile contestațiilor. Social-democratul susține că existența unor probe diferite în funcție de liceu ar putea încuraja și pregătirea suplimentară contra cost.

Părinții și organizațiile pentru copii avertizează asupra meditațiilor

Salvați Copiii România a cerut pe 19 august renunțarea la concursurile proprii și păstrarea repartizării computerizate drept principalul mecanism de admitere.

Organizația argumentează că introducerea unor examene suplimentare poate avantaja familiile care își permit mai multe meditații. Potrivit unei consultări citate de Salvați Copiii, 57% dintre elevii de vârsta gimnaziului chestionați fac deja meditații, iar 55% dintre cei care apelează la pregătire suplimentară lucrează la cel puțin două materii.

Federația Națională a Părinților a cerut, la rândul său, retragerea proiectului în forma actuală, iar criticile s-au concentrat asupra riscului apariției unor reguli diferite de la un liceu la altul.

Calendarul este și el foarte strâns. Rezultatele finale ale Evaluării Naționale ar urma să fie anunțate pe 7 iulie 2027, înscrierea pentru concursul liceelor pe 8 iulie, iar cele două probe pe 9 și 12 iulie. Rezultatele finale ar urma să fie cunoscute pe 15 iulie. Repartizarea computerizată este programată abia pentru 26 iulie.

De unde a apărut, de fapt, această reformă

Ministrul Educației, Mihai Dimian, a încercat să delimiteze instituția de decizia politică privind introducerea concursului.

Prevederea există în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, care stabilește explicit că liceele pot organiza concurs pentru maximum 50% dintre locuri și că organizarea și criteriile de admitere sunt stabilite prin hotărârea consiliului de administrație al liceului. Legea mai stabilește că probele trebuie să fie standardizate și unice la nivel național.

Tot legea din 2023 a decis că noul sistem se aplică începând cu generația care era în clasa a V-a în anul școlar 2023-2024, adică exact elevii care vor termina gimnaziul în 2027.

Mihai Dimian a transmis că Ministerul nu poate pur și simplu să ignore această prevedere și că, atât timp cât legea rămâne în vigoare, instituția trebuie să pregătească regulile de aplicare. El a precizat însă că observațiile formulate în consultarea publică pot modifica metodologia finală.

Ministrul Educației spune acum că examenul ar putea fi amânat

În plină controversă, chiar ministrul Mihai Dimian a declarat miercuri că nu se consideră un susținător al concursului separat și că, după discuții cu parlamentari din mai multe partide, crede că se poate forma o majoritate pentru amânarea aplicării prevederii.

Problema este că Ministerul nu poate elimina printr-o simplă metodologie un mecanism prevăzut în lege. Pentru amânare este nevoie de modificarea Legii 198/2023 în Parlament.

Iar miercuri au apărut deja două variante.

Deputata PNL Raluca Turcan a anunțat un proiect prin care noua modalitate de admitere să se aplice abia generației care intră în clasa a V-a în anul școlar 2026-2027. Practic, aplicarea ar fi împinsă cu patru ani, pentru admiterea din 2031. Turcan argumentează că actualii elevi de gimnaziu nu ar trebui să afle regulile unui examen atât de important cu doar câteva săptămâni înaintea începerii clasei a VIII-a.

Separat, social-democratul Mihai Ghigiu a anunțat pe 19 august că a depus la Camera Deputaților un proiect care amână aplicarea cu doi ani, astfel încât schimbarea să nu afecteze elevii aflați deja acum în gimnaziu.

Ce trebuie să știe părinții în acest moment

În ciuda scandalului și a anunțurilor politice, admiterea suplimentară din 2027 nu a fost încă anulată sau amânată.

La 19 august, situația juridică este următoarea: Legea 198/2023 prevede în continuare posibilitatea concursurilor organizate de licee începând cu admiterea din 2027, iar metodologia Ministerului este doar în faza de consultare publică.

Pentru ca actualii elevi care intră în clasa a VIII-a să rămână la sistemul clasic, Parlamentul trebuie să adopte o modificare a legii.