Smartphone-ul la vârste mici: este sau nu nociv pentru dezvoltarea copiilor?

  • La ce vârstă ar trebui să primească un copil primul lui telefon mobil?
  • Este dăunătoare sau benefică pentru cel mic deţinerea unui smartphone?
5871 afișări
Imaginea articolului Smartphone-ul la vârste mici: este sau nu nociv pentru dezvoltarea copiilor?
Veşti bune pentru părinţi şi copii. Nu există vreo legătură semnificativă între deţinerea unui telefon în copilărie şi bunăstarea copiilor, arată un studiu recent al Universităţii Stanford, publicat în jurnalul de specialitate Child Development.
 
Cercetătorii de la Şcoala de Medicină Stanford au urmărit peste 250 de copii din familii cu venituri reduse din nordul Californiei timp de cinci ani pentru a le urmări nivelul bunăstării mentale şi emoţionale pe măsură ce ajungeau în posesia primului lor smartphone,
 
În cele din urmă, ei au descoperit că vârsta la care copiii au primit primele telefoane nu a avut un impact semnificativ asupra notelor, obiceiurilor de somn sau simptomelor de depresie ale acestora.
 

Somnul şi notele la şcoală, neafectate de deţinerea unui telefon

 
„Am constatat că dacă micuţii au avut sau nu un telefon mobil şi când au avut primul lor telefon mobil nu pare să aibă legături semnificative cu bunăstarea lor şi cu rezultatele dezvoltării lor” a declarat autoarea Xiaoran Sun.
 
„Nu pare să existe o regulă de aur privind aşteptarea până în clasa a opta sau până la o anumită vârstă pentru a-i lua copilului primul telefon”, mai spune specialista.
 
Copiii aveau între şapte şi 11 ani când a început studiul, şi între 11 şi 15 ani când s-a încheiat. Vârsta medie la care au primit primele lor telefoane a fost de 11,6 ani, iar rata de deţinere a telefoanelor a crescut brusc între 10,7 şi 12,5 ani.
 
În această perioadă, jumătate dintre copiii înscrişi în studiu au primit primul lor telefon. Aproape toţi copiii aveau telefoane până la vârsta de 15 ani, iar 99% din acestea erau smartphone-uri.
 
Fiecare copil şi unul dintre părinţi (tatăl sau mama) au trecut printr-o evaluare iniţială de bază la începutul studiului, plus evaluări anuale de monitorizare.
 
În timpul fiecărei evaluări, cercetătorii au notat dacă fiecare copil primise un telefon în acel an şi dacă acesta era un smartphone. De asemenea, aceştia au notat simptomele depresiei fiecărui copil, notele şcolare, ora de culcare, ora de trezire şi somnolenţa generală din timpul zilei. După fiecare vizită, copiii au purtat accelerometre timp de o săptămână pentru a-i ajuta pe cercetători să măsoare debutul şi durata somnului.
 
Cercetătorii au controlat factorii care ar fi putut distorsiona rezultatel studiului, inclusiv vârsta fiecărui copil la începutul studiului, sexul şi data naşterii, ţara de origine, starea civilă şi nivelul de educaţie al părinţilor, venitul familiei, cât de des se vorbea engleza acasă şi nivelul de apropiere de pubertate a celor mici.
 

Smartphone-ul, bun sau nu pentru copii

 
Experţii au observat unele schimbări după ce copiii au primit primele telefoane. În timp ce indicatorii de depresie ai întregului grup au scăzut în timp, scăderea a fost mai lentă atunci când copiii deţineau telefoane decât atunci când nu aveau.
 
Cercetătorii au observat, de asemenea, uşoare diferenţe în ceea ce priveşte somnul. Părinţii au raportat că micuţii  au dormit mai puţin noaptea, atunci când deţineau un telefon faţă de perioada în care nu deţineau unul.
 
În cele din urmă, însă, Sun şi colegii ei au considerat că aceste diferenţe sunt prea mici pentru a fi semnificative din punct de vedere statistic. Ei au concluzionat că, în general, deţinerea unui telefon nu a avut o legătură pozitivă sau negativă cu bunăstarea generală a copiilor.
 
„Acestea sunt tendinţe medii la nivel de populaţie„, a spus ea. „Încă pot exista diferenţe individuale. Asta nu înseamnă că nu poţi să eviţi să iei telefon copilului tău dacă crezi că îi ia prea mult timp de odihnă”.
 
Societatea canadiană de pediatrie a publicat săptămâna aceasta, de asemenea, noi orientări în jurul timpului petrecut în faţa ecranului pentru copiii mici şi preşcolari. În cazul în care organizaţia a recomandat anterior o limită fermă de o oră pe zi pentru copiii cu vârste cuprinse între doi şi cinci ani, nu mai sugerează o limită strictă pentru acest grup de vârstă. Noile orientări publicate joi dimineaţă spun în continuare că micuţii cu vârste cuprinse între doi şi cinci ani ar trebui să aibă doar o oră pe zi de „timp sedentar petrecut în faţa ecranului”, dar acum se acordă o atenţie sporită pentru utilizări interactive suplimentare, inclusiv programe educaţionale şi seri de film în familie.
 
De asemenea, se recomandă în continuare zero timp petrecut în faţa ecranelor pentru copiii mai mici de doi ani, cu excepţia conversaţiilor video cu cei dragi.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici