Stejar de 150 de ani ras de pe fața pământului în pădurea Felix / Diana Buzoianu anunță dosare penale pentru firma de exploatare și pentru presupuși complici de la Romsilva

Cazul Pădurii Felix din județul Cluj scoate la iveală un mecanism pe cât de vechi, pe atât de eficient, când vine vorba de fraudarea masei lemnoase.

Un mecanism cu implicații grave pentru ce înseamnă exploatarea forestieră în România.

Recent, un stejar secular, de aproximativ 150 de ani a fost ras de pe fața pământului de către firma care făcea exploatarea forestieră în Pădurea Felix. Un singur simptom al unui fenomen general.

Invitată la Digi 24, Diana Buzoianu, ministra Mediului, a anunțat deschiderea unor dosare penale, atât pe numele firmei exploatatoare, cât și împotriva unor experți de la Romsilva, posibil complici ai firmei.

Dosare penale pentru firma exploatatoare și pentru posibili complici ai Romsilva

Tăierile ilegale din Pădurea Felix sunt suspicionate de subevaluare intenționată a volumului de lemn.

Diana Buzoianu explică foarte clar un sistem vechi de când lumea și la fel de eficient:

„A fost deschis dosar penal pentru firma care a făcut tăierile fără niciun fel de marcaj. A mai fost deschis însă și un dosar penal pentru reprezentanții de acolo, experții Romsilva, pentru suspiciunea că au marcat și arbori care au zis că sunt de o anumită dimensiune, au subevaluat dimensiunea respectivă”.

„Stejarul nu figura în hârtiile Romsilva”.

La fel a fost și cu alți arbori

Despre stejarul tăiat ilegal, ministra Mediului a explicat că acesta pur și simplu nu exista în documentele Romsilva, așa că firma exploatatoare ar fi avut „acoperire”.

„Acest arbore secular nu apare nicăieri nici măcar în planul de management. Practic, nu era în hârtie. Era numai bun să fie tăiat ilegal, pentru că nu exista în planurile respective”, a spus Diana Buzoianu, care a mai explicat și că acele video-uri pe care le vedem în social media, cu mese dintr-o singură bucată de lemn peste care se toarnă rășină epoxidică sunt făcute din astfel de lemn.

„Când sunt tăieri inclusiv pe astfel de arbori seculari, uneori se mai poate să se facă inclusiv mobila aceea pe care o vedeți dacă se uită telespectatorii și văd uneori mobila făcută din masă, dintr-un singur trunchi. Astea sunt mobila făcută din arbori seculari. Sigur, unii pot fi tăiați legal, alții pot fi tăiați ilegal”, a explicat ea.

La fel s-a întâmplat și în privința altor arbori, sănătoși, rași de pe fața pământului, la pachet cu cei uscați.

„Din jumătate din lucrările din arbori care încă n-au fost tăiați, deja se scoseseră 40 de metri în minus pe hârtie. Tu să ai pe acte 230 de metri cubi, dar în realitate să faci 300 de metri cubi.”

Diferența de volum nu era întâmplătoare, ci reprezenta lemn care putea fi „spălat” ulterior pe piața neagră:

„Restul de lemn care nu apărea în hârtie era lemn ilegal, care se poate spăla apoi pe piața neagră. Toate suspiciunile care au existat de la început, și anume că acolo se fura lemn sub ochii tuturor, se adeveresc.”

Mai puțin lemn pe hârtie, mai mult lemn în realitate

Dar de ce ar fi fost acest stejar atât de ademenitor pentru firma de exploatare?

„Este un volum mare de lemn, de foarte bună calitate. Din astfel de arbori seculari se face uneori mobila dintr-un singur trunchi. Unii sunt tăiați legal, alții ilegal”.

Dar tocmai pentru a evita manipularea subiectului, ministra Mediului a precizat de mai multe ori că trebuie făcută o distincție clară între tăierile legale și cele ilegale.

„Haideți să ne înțelegem: au fost identificați 16 arbori tăiați ilegal. Asta este infracțiune și pentru asta s-a deschis dosar penal. Au fost tăiați și arbori marcați corect, dar și arbori care au fost marcați fără să fie nevoie.”

Mai grav, spune ea, unii arbori cu adevărat uscați nu au fost marcați deloc, pentru că nu erau profitabili:

„Nici n-au marcat ce era uscat cu adevărat, pentru că n-ar fi fost profitabil să fie tăiați”.

Activitatea firmei în Pădurea Felix este suspendată

În acest moment, exploatarea forestieră din Pădurea Felix este suspendată complet, cu firma în cauză, spune Diana Buzoianu.

„Momentan, este suspendat până la finalizarea tuturor rapoartelor și procedurilor contractul cu respectivul exploatator.”

În funcție de concluziile anchetelor, lucrările ar putea fi reluate doar în condiții strict legale:

„Dacă nu se mai poate continua legal cu această firmă, care oricum are dosar penal, se va face cu altă firmă. Legal.” Există, totuși, nevoie de o reală intervenție în pădure.

Ce face Garda Forestieră?

„Nevoia autorității locale rămâne să fie curățată pădurea de uscături. O parte din arborii respectivi erau uscați și reprezentau un risc pentru siguranța oamenilor.”

Un punct sensibil îl reprezintă prima verificare a Gărzii Forestiere, care a concluzionat inițial că „totul este în regulă”.

„La sfârșitul săptămânii trecute, declarația șefului Gărzii Forestiere Bihor era că totul e în regulă.”

Ulterior, realitatea din teren a contrazis aceste concluzii, iar Diana Buzoianu anunță controale amănunțite:

„Sunt foarte dură cu Garda Forestieră. A fost trimis Corpul de Control să fie întrebați exact funcționarii care au făcut prima verificare.”

Deși acceptă explicația legată de condițiile meteo, aceasta nu este considerată suficientă:

„Le-am zis foarte clar: ca pe viitor să nu mai existe niciun dubiu, vom schimba lucrurile.”

Controale repetate și platformă digitală

Pentru a preveni repetarea cazului Felix la nivel național, Diana Buzoianu anunță un mecanism de control fără precedent:

„În fiecare lună, controalele în care pe hârtie totul este roz se pun într-o cutie. Din acea cutie se vor selecta aleatoriu controale care vor fi refăcute”, a spus Diana Buzoianu.

„Dacă se descoperă că au fost ascunse infracțiuni, vom urma toți pașii legali, civili și penali, împotriva oricui a ascuns fraude sau infracțiuni de mediu.”

În paralel, va fi creată o platformă digitală națională:

„Vom face o aplicație centralizată pentru toate controalele Gărzii Forestiere, ca verificările să fie mult mai ușoare și mai transparente.”

„Felix” e un studiu de caz

Cazul Pădurii Felix nu este, în viziunea Dianei Buzoianu, o excepție, ci un semnal de alarmă:

„Această situație m-a făcut să mă uit mult mai atent la realitate. Inițial, și nouă ni s-a spus că totul e în regulă.”

Felix devine astfel un studiu de caz despre cum se poate fura lemn prin acte, nu doar prin drujbă, și despre necesitatea unor controale reale, nu doar formale.