SUA: forţele armate caută recruţi printre gameri, iar Marina investeşte în E-sport

Armata SUA, Marina şi Forţele Aeriene folosesc reţelele sociale, sporturile şi jocurile video pentru a căuta recruţi. În ciuda controverselor, o parte din buget ajunge în mesaje adresate tinerilor şi celor foarte tineri.

663 afișări
Imaginea articolului SUA: forţele armate caută recruţi printre gameri, iar Marina investeşte în E-sport

SUA: forţele armate caută recruţi printre gameri, iar Marina investeşte în E-sport

The Guardian, într-o anchetă de acum câteva zile, a scris despre „recrutare de adolescenţi”. Sub acuzaţie se află Armata, Marina şi Forţele Aeriene ale Statelor Unite, care promovează campanii pe reţelele de socializare şi prin jocuri video, pentru a găsi noi forţe.

Pe de altă parte, după războiul din Vietnam, forţele armate americane nu pot conta decât pe voluntari, iar voluntarii trebuie convinşi, mai ales dacă activitatea este solicitantă şi foarte riscantă, de exemplu una care ar putea duce la război undeva în lume.

Din acest motiv, apelarea la pasionaţii de jocuri video a devenit o strategie de marketing precisă, concentrându-se şi pe fenomenul emergent al esport-urilor, pentru a încerca să atragă tineri recruţi, de preferinţă dacă sunt deja pasionaţi de tehnologiile şi inovaţiile parte din scenariile de război.

Aceasta nu este o noutate absolută. Echipa de sport Goats & Glory, formată din personalul Marinei SUA, a fost fondată în 2019, iar Marina foloseşte jocuri video pentru a antrena marinari de ani de zile.

Se ştie că Office of Naval Research sponsorizează cercetări pentru a înţelege efectele cognitive ale jocurilor video. Mai recent, Forţele Aeriene şi Garda de Coastă au format, de asemenea, echipe de e-sporturi.

Interdicţie de recrutare pe Twitch

Jucătorii profesionişti ai Marinei, de exemplu, concurează în competiţii pe Call of Duty şi Rocket League, iar echipa lor participă adesea la turnee naţionale, precum şi organizând vizite la şcoli, unde se prezintă şi jucând titluri precum Mario Kart sau Tekken.

Există şi studii specifice, precum cel realizat de Centrul Naţional pentru Informaţii Biotehnologice (NCBI), făcut în urmă cu câţiva ani, potrivit căruia soldaţii mai tineri care au crescut jucând jocuri video, pe de o parte, ar putea fi mai expuşi riscului de a subestima angajamentul fizic (între uniformă, arme şi echipament, un soldat poate transporta până la 30 sau 40 de kilograme de materiale), dar ar putea avea şi abilităţi cognitive îmbunătăţite care ar fi foarte utile în mediul de război.

Astfel, potrivit investigaţiei publicate în urmă cu câteva săptămâni de The Guardian, Marina SUA a alocat acum, anual, între 3 şi 5% din bugetul său dedicat marketingului (echivalent cu 4,3 milioane de dolari), iniţiativelor promoţionale legate de e-sport, angajând şi influenceri pentru activităţi de promovare pe reţelele de socializare.

Acest lucru, evident, a stârnit unele asociaţii pacifiste, mai ales având în vedere că, deşi oficial armata SUA nu recrutează minori sub 17 ani, interacţiunile au loc prin intermediul reţelelor de socializare, reclamele sunt vizate şi implică uneori cele mai cunoscute jocuri video. Apoi, militarii vorbesc şi în şcoli, direct cu copiii.

După interdicţia de recrutare pe Twitch propusă de congresista democrată Alexandria Ocasio-Cortez (care nu a fost aprobată) a avut loc o relaxare, armata încetând să mai difuzeze pe Twitch, dar continuând să folosească jocuri video.

Întrebarea rămâne deschisă, mai ales acum că inteligenţa artificială a făcut utilizarea computerelor şi mai fundamentală, chiar şi în sectorul războiului. 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici