Cometa ISON nu pare să fi supravieţuit "întâlnirii" sale cu Soarele

Cometa ISON nu pare să fi supravieţuit, joi, trecerii sale la mică distanţă de suprafaţa Soarelui, au anunţat astronomii, după ce au examinat imaginile transmise de mai mulţi sateliţi de monitorizare solară.

1210 afişări
Imaginea articolului Cometa ISON nu pare să fi supravieţuit "întâlnirii" sale cu Soarele

Cometa ISON nu pare să fi supravieţuit "întâlnirii" sale cu Soarele (Imagine: Arhiva Mediafax Foto / AFP)

"Se pare că ISON nu a supravieţuit probabil periplului său", a afirmat Karl Battams, cercetător la Naval Reseach Laboratory din Washington, la o masă rotundă organizată de postul de televiziune al NASA.

"Tocmai am privit cele mai recente imagini transmise de sateliţi şi nu am văzut ieşind nimic din spatele discului solar, iar acesta ar putea fi ultimul cui înfipt în sicriu", a adăugat el.

La aceeaşi concluzie a ajuns şi Phil Plait, un astronom care este şi editor pentru site-ul Bad Astronomy. "Nu cred că ISON a supravieţuit", a spus el.

"ISON pare că a dispărut, că s-a dislocat pe parcursul ultimelor ore", a adăugat Dean Pesnell, un fizician specializat în cercetările solare, director ştiinţific al programului Solar Dynamics Observatory (SDO), un satelit lansat de NASA pentru a observa Soarele. "Nu vedem nimic, iar SDO, la fel ca SOHO (Solar and Heliospheric Observator), sunt detectori foarte buni ai cometelor". SOHO este operat în colaborare de NASA şi de Agenţia Spaţială Europeană (ESA).

"Sper că vom vedea în curând o altă cometă", a adăugat el.

ISON, un uriaş bloc de gheaţă şi roci, trebuia să treacă aproape de suprafaţa Soarelui, la o distanţă de 1,17 milioane de kilometri, joi, la ora 18.30 GMT, într-o zonă în care trebuia să suporte temperaturi de 2.700 grade Celsius şi să piardă 3 milioane de tone pe secundă.

Majoritatea astronomilor prevăzuseră faptul că ISON nu va supravieţui acestei apropieri de Soare.

"Cred că există poate 30% şanse ca acest lucru să se întâmple", spunea, joi, Carey Lisse, expert în studiul cometelor la Laboratorul de fizică aplicată Johns Hopkins, declarându-se însă "pesimist" în legătură cu această posibilitate.

"Această cometă nu este foarte solidă, este formată din gheaţă în procent de 30% - 50%", iar mărimea nucleului său este destul de mică în raport cu media cometelor observate până în prezent. Diametrul acestuia este estimat la cel mult 1,2 kilometri.

ISON a captat atenţia comunităţii astronomice după descoperirea ei în septembrie 2012 de doi astronomi ruşi, întrucât ea reprezintă o dovadă a originii Sistemului Solar, format în urmă cu 4,5 miliarde de ani. Cometa a scăpat abia în urmă cu câteva milioane de ani din Norul Oort, un fel de "parcare" a cometelor, la marginea Sistemului Solar, aflat la jumătatea distanţei dintre Soare şi cea mai apropiată stea.

"Este o relicvă a formării Sistemului Solar", a spus Carey Lisse, potrivit căruia planetele s-au format cu ajutorul cometelor, care au adus apă la suprafaţa acestora - de aici şi importanţa uriaşă a acestor corpuri cereşti.

"Această cometă prezintă un interes major pentru noi", pentru că descoperim foarte puţine comete venind de atât de departe din Sistemul Solar, a subliniat James Green, directorul programului de ştiinţe planetare de la NASA.

Anumiţi astronomi au crezut iniţial că ISON era o cometă foarte mare cu un nucleu având un diametru de mulţi kilometri. Dar, atunci când cometa a trecut foarte aproape de Marte, o sondă marţiană a NASA a putut să o fotografieze şi a indicat un diametru maximal de doar 1,2 kilometri, inferior diametrului mediu al cometelor.

Întrucât ISON a fost detectată foarte departe în Sistemul Solar, astronomii au avut la dispoziţie mult timp să o observe. Măsurătorile lor au arătat mai ales faptul că nucleul cometei era înconjurat de un nor de dioxid de carbon (CO2).

"Se pare că CO2-ul ar fi putut fi o moleculă fundamentală la începuturile Sistemului Solar, nu monoxidul de carbon", a spus Carey Lisse.

Pe măsură ce ISON se apropia de Soare, fluctuaţiile cozii sale au evidenţiat mişcările - altfel invizibile - ale vânturilor solare, formate din particule ejectate în permanenţă de Soare.

În ultimele zile, ISON a avut comportament neregulat, strălucind foarte puternic înainte de a-şi scădea considerabil intensitatea luminoasă, determinându-i pe astronomi să se întrebe dacă nu cumva cometa s-a dezintegrat deja.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici