Inteligența artificială scoate la iveală o posibilă fraudă uriașă în cercetarea despre cancer

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Sistemul a analizat 2,6 milioane de lucrări științifice despre cancer, publicate între 1999 și 2024. Cercetarea, relatată de ScienceDaily, a fost coordonată de profesorul Adrian Barnett, specialist în sănătate publică la Queensland University of Technology (QUT) din Australia, împreună cu o echipă internațională de cercetători. Rezultatele arată că peste 250.000 de articole conțin tipare de redactare similare celor întâlnite în studii retrase anterior din cauza suspiciunilor de fabricare a datelor.

„Paper mills sunt companii care produc și vând studii științifice false sau de slabă calitate”, au explicat cercetătorii, adăugând că ele generează „cercetare” la scară industrială. Potrivit acestora, rezultatele analizei arată că „problema din cercetarea privind cancerul este mult mai mare decât s-a crezut până acum”.

Un profesor susține că a descoperit o fraudă uriașă realizată cu inteligența artificială la un grup de universități din SUA

Primul vaccin proiectat cu inteligență artificială a fost testat pe oameni. Ce au descoperit cercetătorii de la Cambridge

Cum sunt depistate studiile suspecte

Cercetătorii spun că sistemele de inteligență artificială pot depista aceste lucrări deoarece identifică tipare de redactare care se repetă de la un articol la altul.

„Cel mai probabil, ele folosesc șabloane standard de redactare, care pot fi identificate de modelele lingvistice ce analizează tiparele din texte”, a declarat profesorul Adrian Barnett.

Pentru a identifica aceste tipare, cercetătorii au antrenat modelul de inteligență artificială BERT, specializat în analiza și înțelegerea limbajului scris. Acesta caută „amprente” de redactare care apar în mod repetat în lucrările asociate activității acestor companii.

Companiile cunoscute sub numele de paper mills comercializează articole științifice gata redactate sau chiar locuri pe lista autorilor unor lucrări. Aceste studii pot conține texte reutilizate, imagini manipulate sau date fabricate și sunt concepute pentru a fi publicate în reviste științifice fără a avea la bază cercetări reale.

Precizie de 91%

În testele efectuate de cercetători, sistemul a identificat corect lucrările suspecte în aproximativ 91% dintre cazuri.

„Am construit, practic, un filtru antispam pentru literatura științifică. Așa cum serviciile de e-mail detectează mesajele nedorite, instrumentul nostru semnalează lucrările care au stilul și structura unor studii frauduloase retrase anterior”, a explicat profesorul Adrian Barnett.

Fenomenul este în creștere

Analiza arată că numărul articolelor cu indicii de posibilă fraudă a crescut puternic în ultimele două decenii. Dacă la începutul anilor 2000 acestea reprezentau aproximativ 1% din totalul studiilor analizate, în 2022 proporția a depășit 16%.

Lucrări de acest fel au fost identificate în mii de reviste științifice, inclusiv în publicații cu reputație solidă și factor mare de impact.

Cele mai multe au fost întâlnite în domenii precum biologia moleculară a cancerului și cercetarea de laborator. Cercetătorii au observat o frecvență ridicată și în studiile dedicate cancerului gastric, hepatic, osos și pulmonar.

Ultimul cuvânt îl au specialiștii

Trei reviste științifice testează deja sistemul în procesul editorial pentru a identifica manuscrisele care ar putea conține date fabricate înainte ca acestea să fie trimise la evaluarea experților.

Cercetătorii subliniază însă că instrumentul nu stabilește întru totul existența unei fraude. Fiecare lucrare trebuie analizată ulterior de specialiști, iar decizia finală le aparține.

Consecințele studiilor fabricate

Miza este uriașă, deoarece rezultatele cercetării în domeniul cancerului stau la baza dezvoltării unor noi tratamente, a studiilor clinice și a deciziilor medicale privind îngrijirea pacienților.

„Cercetarea în domeniul cancerului influențează studiile clinice, dezvoltarea medicamentelor și îngrijirea pacienților. Dacă studii fabricate ajung să stea la baza unor cercetări viitoare, ele pot induce în eroare comunitatea științifică și pot încetini progresul în beneficiul pacienților. De aceea este esențial să identificăm această problemă cât mai devreme”, a declarat profesorul Adrian Barnett.