Ora de iarnă. Schimbarea din 25 octombrie dă peste cap hormonii. Medicii explică de ce corpul are nevoie de câteva zile pentru a-și „repara” ceasul biologic

12 oct. 2026, 19:06, Ştiinţă-Sănătate

Andreea Tobias

„Dormi, că o să crești”, le spuneau bunicile copiilor. Aveau dreptate, spune profesorul Alfredo Pontecorvi, șeful secției de Medicină Internă, Endocrinologie și Diabetologie de la Policlinico Gemelli din Roma: hormonul de creștere (GH) urcă în timpul nopții. Iar când mutăm ceasul, pe lângă acele ceasornicului, trebuie să ne „reglăm” și ceasul biologic.

„Dacă există probleme, acestea sunt doar de mică intensitate și durează câteva zile, cele necesare adaptării la noul orar. Pe termen lung, în schimb, nu par să existe probleme deosebite”, a explicat endocrinologul într-o intervenție la emisiunea Uno Mattina, publicată de Policlinico Gemelli.

Ora de iarnă vs. ora de vară. Ce se schimbă, de fapt. De ce dăm ceasurile înapoi și cum ne afectează schimbarea

Studiile au sugerat o creștere a accidentelor cardio și cerebrovasculare în preajma schimbării orei, dar, potrivit lui, aceste observații ar trebui confirmate pe un număr mai mare de cazuri. Sigur este că pot apărea variații hormonale ocazionale, mai ales la hormonii cu ritm circadian precis, precum cortizolul, care e ridicat dimineața și scade mult noaptea.

Când răsare soarele contează

Un studiu australian publicat în Chronobiology International a analizat 27.569 de probe de cortizol din sânge, prelucrate de un singur laborator mare în 13 ani. Pentru fiecare oră în plus cu care întârzia răsăritul soarelui, cortizolul median creștea cu 4,8%. Valorile cele mai mici au apărut vara, când soarele răsare cel mai devreme. Concluzia autorilor: lumina este principalul reper al ritmului cortizolului, iar acesta rezistă schimbărilor artificiale de oră.

Mini jet lag de toamnă

În noaptea de 24 spre 25 octombrie, la ora 3, ceasurile se dau înapoi la ora 2. Dormim o oră în plus, dimineața e mai multă lumină, dar întunericul vine mult mai devreme seara, tot mai devreme până la solstițiul de iarnă, pe 21 decembrie. Ora de iarnă rămâne în vigoare până în noaptea de 27 spre 28 martie 2027.

Simptomele cele mai frecvente sunt dificultățile de adormire, somnolența și scăderea atenției în timpul zilei, oboseala, iritabilitatea, durerile de cap și problemele de concentrare. Glanda pineală, care produce melatonina, poate avea nevoie de câteva zile să se adapteze. La persoanele predispuse, după-amiezile mai întunecate pot favoriza tulburarea afectivă sezonieră, cu proastă dispoziție și poftă de dulce.

Cum te adaptezi mai ușor

Specialiștii recomandă câteva lucruri. Cu câteva zile înainte, mută treptat masa și ora de culcare cu 10–15 minute. Ieși dimineața la lumină naturală, care blochează melatonina. La prânz, carbohidrații complecși integrali (paste, orez, pâine) ajută la producția de serotonină. Seara, alege proteine ușor de digerat, ca peștele, carnea albă sau leguminoasele, și evită mesele bogate și alcoolul. Lasă telefonul și tableta cu cel puțin o oră înainte de somn, mișcă-te regulat, iar suplimentele cu melatonină, magneziu sau triptofan se iau doar la recomandarea medicului.

Exemplul Spaniei

Cât despre ora de vară permanentă, Pontecorvi amintește că Spania trăiește practic așa tot anul. Țara se află pe meridianul Greenwich, dar în anii ‘40 generalul Francisco Franco a adoptat fusul orar al Italiei și al Europei Centrale. „În ciuda expunerii diferite la lumina soarelui, acest lucru nu pare să aibă un impact negativ asupra sănătății cetățenilor săi”, spune endocrinologul.

Potrivit Terna, operatorul rețelei electrice italiene, ora de vară a adus între 2004 și 2025 economii de aproximativ 2,3 miliarde de euro la facturi. Societatea Italiană de Medicină a Mediului (SIMA) estimează că ora de vară permanentă ar reduce consumul cu circa 720 de milioane de kWh pe an și emisiile de CO2 cu 200.000 de tone.