Peștele minuscul care ar putea schimba tratamentul sclerozei multiple. Cercetarea, blocată de Brexit

Scoția se confruntă cu o rată extrem de ridicată a sclerozei multiple, iar Universitatea din Edinburgh spune că dificultățile legate de obținerea vizelor după Brexit sufocă cercetarea științifică de ultimă generație, potrivit POLITICO.

Oamenii de știință de la Universitatea din Edinburgh se află în prima linie a cercetării privind scleroza multiplă, folosind pești minusculi capabili să-și regenereze sistemul nervos. Însă, după ieșirea Regatului Unit din UE, barierele care îngreunează accesul celor mai buni specialiști la locurile de muncă din Marea Britanie creează blocaje care întârzie descoperirile.

„Acum zece ani, am fi putut avea un cercetător excepțional, care făcea o muncă extraordinară în Germania și care voia să vină la Edinburgh pentru a lucra la un proiect privind scleroza multiplă. Acum, acest lucru este extrem de dificil; este extrem de costisitor”, a spus David Lyons, profesor de neurobiologie la universitate.

Studiul peștilor-zebră

Lyons studiază peștii-zebră, mici pești tropicali care par capabili să repare același tip de leziuni nervoase provocate de scleroza multiplă. Boala autoimună nu are în prezent un tratament care să o vindece, iar miza găsirii unuia este deosebit de mare în Scoția, unde prevalența bolii este de 10 ori mai ridicată decât rata globală.

„Cercetarea universitară este doar unul dintre domeniile în care abordarea guvernului britanic, bazată pe o soluție unică pentru toată lumea în privința imigrației, eșuează în Scoția și în mare parte din Regatul Unit”, a declarat pentru POLITICO ministrul scoțian pentru Inovare și Educație Terțiară, Ben Macpherson.

De la intrarea în vigoare a Brexitului, în ianuarie 2020, oamenii de știință europeni nu se mai pot muta în Regatul Unit fără viză. Pentru locurile de muncă înalt calificate, angajatorii trebuie să îi sponsorizeze.

Diferențele privind politica de imigrație de după Brexit reprezintă de mult timp un punct de dispută între Edinburgh și Londra. Macpherson a cerut un program de imigrație adaptat Scoției, inclusiv într-o scrisoare adresată în februarie secretarului de stat parlamentar pentru Scoția, Kirsty McNeill.

Un purtător de cuvânt al guvernului britanic a declarat pentru POLITICO că Regatul Unit dorește să rămână un centru global pentru știința de vârf și a indicat cele 5 miliarde de lire sterline care urmează să fie investite în atragerea talentelor din cercetare, precum și modificările aduse rutelor de viză pentru specialiștii cu înaltă calificare.

În căutarea tratamentului

Evie Orr a fost diagnosticată cu scleroză multiplă în 2009, la vârsta de 16 ani, și folosește acum dispozitive de mobilitate. Afecțiunea neurologică cronică poate provoca dizabilități permanente, deoarece sistemul imunitar atacă învelișurile protectoare ale nervilor, cunoscute sub numele de mielină.

Orr a observat evoluția rapidă a tratamentelor în ultimele două decenii. Pentru a reduce frecvența puseelor, ea trebuia cândva să își injecteze de trei ori pe săptămână un medicament care „te face să te simți îngrozitor”. Acum primește de două ori pe an perfuzii la spital, iar acestea au îmbunătățit situația.

Dar nu există încă o soluție definitivă pentru scleroza multiplă — iar aici intervine cercetarea de talie mondială a lui Lyons.

Profesorul de neurobiologie folosește pești-zebră pentru a înțelege cum se pierde mielina și ce medicamente ar putea fi utilizate pentru a preveni acest proces.

La prima vedere, nu pare să existe o asemănare prea mare între un pește de aproximativ 5 centimetri și creierul uman. Însă acești pești pot repara mielina deteriorată. Asemănarea dintre genele lor și cele umane le permite cercetătorilor să observe modul în care funcționează celulele nervoase și reacționează la stimuli diferiți. Cercetătorii pot, de asemenea, modifica genele pentru a testa eficiența unor medicamente asupra diferitelor mutații.

Peștii-zebră se reproduc și cresc rapid, iar transparența corpului lor îi face mai ușor de studiat. Într-un acvariu din campus sunt ținuți mii de astfel de pești cu dungi argintii și albastre.

Imagistica poate ajuta la stabilirea vitezei cu care sunt transmise mesajele între creier și măduva spinării, a modului în care afectarea mielinei încetinește aceste mesaje și a factorilor care le pot accelera din nou, a explicat Lyons.

„Un dezastru pentru știință”

Aproximativ 2,9 milioane de oameni din întreaga lume trăiesc în prezent cu scleroză multiplă, aproximativ unul din 3.000 de oameni. În Scoția sunt peste 17.000 de persoane cu această boală, iar un studiu a indicat chiar că în Insulele Orkney se înregistrează cea mai ridicată prevalență din lume, cu peste 400 de cazuri la 100.000 de locuitori.

Colaborarea cu țările UE este importantă, având în vedere că nordul Europei are, de asemenea, rate deosebit de ridicate ale sclerozei multiple. Danemarca și Germania, de exemplu, au de 10 ori mai multe cazuri decât media globală.

Dar Brexitul a fost „un dezastru pentru știință”, a declarat Martin McKee, profesor de sănătate publică europeană la London School of Hygiene and Tropical Medicine. El a criticat restricțiile impuse de Regatul Unit asupra mobilității, inclusiv costurile ridicate ale vizelor, suprataxele pentru asigurarea medicală și limitările privind posibilitatea cercetătorilor de a-și aduce familiile.

Un purtător de cuvânt al guvernului britanic a respins ideea că autoritățile ar obține profituri din vize, afirmând că toate veniturile din taxele pentru vize sunt folosite pentru construirea unui sistem de migrație care reduce dependența de finanțarea contribuabililor.