Ce măsuri a luat NATO după ce țările din flancul estic au accesat de 3 ori art. 4 al Tratatului Nord Atlantic din cauza războiul Rusiei în Ucraina
Articolul 4 din Tratatul NATO se activează atunci când un stat membru consideră că integritatea sa teritorială, independența politică sau securitatea îi sunt amenințate. Acesta inițiază consultări oficiale între aliați pentru a evalua riscurile și a decide măsurile necesare, fără a implica automat o intervenție militară.
Orice țară membră NATO poate solicita activarea acestui articol atunci când detectează o amenințare directă la adresa securității sale sau în vecinătatea sa (de exemplu, acumulare de trupe inamice, încălcări ale spațiului aerian sau crize regionale).
La invocarea articolului, Consiliul Nord-Atlantic (organul politic decizional al NATO) se întrunește de urgență pentru a discuta problema. Scopul este acela de a analiza situația și de a ajunge la un consens privind politicile sau acțiunile comune de descurajare și apărare.
Spre deosebire de Articolul 5 (care activează principiul apărării colective și un răspuns militar direct), Articolul 4 este pur consultativ. Nu există o obligație automată de a trimite trupe sau echipamente, ci doar obligația de a purta discuții și de a căuta soluții diplomatice sau strategice împreună.
3 crize majore pe flancul estic
- Motivul: Amenințarea directă la adresa securității regionale din cauza atacului masiv al Rusiei asupra unui stat vecin.
- Cine l-a invocat: Polonia (prin decizia guvernului condus de Donald Tusk).
- Motivul: Violarea gravă a spațiului aerian polonez de către 19 drone rusești de atac, eveniment catalogat drept o provocare deliberată pe scară largă.
- Cine l-a invocat: Estonia.
- Motivul: Intrarea neautorizată și zborul timp de 12 minute a trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 în spațiul aerian estonian, o acțiune considerată de Tallinn o escaladare periculoasă.
Ce s-a întâmplat după invocarea articolului 4?
- Doborârea directă a țintelor: Forțele aliate și poloneze au primit autorizația și au doborât o parte din dronele rusești intrate în spațiul NATO, o premieră în gestionarea acestor incidente.
- Restricții de zbor: Polonia și statele baltice au instituit coridoare speciale și restricții stricte de spațiu aerian de-a lungul granițelor estice.
- Trimiterea de avioane de vânătoare: State precum Olanda, Germania, Italia și Franța au trimis de urgență escadrille suplimentare de avioane pentru a intercepta și escorta aeronavele rusești (așa cum s-a întâmplat în cazul celor trei avioane MiG-31 din Estonia).
- Baterii antiaeriene temporare: S-au suplimentat temporar sistemele de rachete Patriot și NASAMS în punctele critice de pe flancul estic.
- Integrare radar și război electronic: S-a aprobat accelerarea rețelei Eastern Flank Watch, un program care combină senzori avansați, sisteme de supraveghere maritimă și echipamente de război electronic (EW) capabile să bruieze dronele înainte ca acestea să treacă granița.
- Zidul de drone (Drone Wall): Proiectul coordonat de Polonia, țările baltice și Finlanda folosește inteligența artificială pentru a detecta și neutraliza de la sol sau din aer dispozitivele autonome ghidate de Rusia.
- Corpul germano-olandez de la Münster a preluat direct sectorul de apărare din Letonia și Estonia, permițând trimiterea instantanee de trupe și sprijin logistic în caz de escaladare fără a mai trece prin comandamente intermediare.
Potrivit oficialilor români, incidentele cu drone, ca cel din Galați, sunt integrate în apărările colective.