Guvernul Luca Niculescu ar putea fi cel mai dominat de PSD de la era Dragnea. Social-democrații ar urma să controleze aproape două treimi dintre ministere

Negocierile pentru formarea Guvernului Luca Niculescu au intrat în etapa împărțirii ministerelor, iar PSD și-a pregătit deja propunerile pentru principalele portofolii. Lista viitorului Cabinet este finalizată în proporție de 80–90%, însă mai multe nume și portofolii sunt încă negociate.

Social-democrații ar urma să controleze ministere importante, precum Internele, Justiția, Sănătatea, Transporturile, Agricultura, Munca, Economia și Dezvoltarea. Pe lista portofoliilor discutate pentru PSD se mai află Apărarea, Mediul și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Dacă toate aceste ministere vor reveni PSD sau unor persoane susținute de partid, social-democrații ar ajunge să controleze direct sau indirect 11 dintre cele 17 ministere discutate pentru noul Guvern, respectiv 64,7%.

Procentul ar depăși semnificativ ponderea deținută de PSD în ultimele cabinete conduse de Marcel Ciolacu și ar apropia viitorul Executiv de modelul guvernelor dominate de social-democrați în perioada 2017–2019.

Există însă o diferență majoră între perioada în care Liviu Dragnea conducea PSD și situația politică actuală. În 2016, social-democrații obținuseră un rezultat de 45,47% la Camera Deputaților și 45,67% la Senat, ceea ce le oferea o poziție dominantă în Parlament și le permitea să formeze guverne alături de ALDE, un partener mult mai mic.

În schimb, la alegerile parlamentare din decembrie 2024, PSD a obținut doar 21,96% la Camera Deputaților și 22,30% la Senat, adică mai puțin de jumătate din scorul înregistrat în 2016.

Ministerele pe care le-ar putea controla PSD

PSD are deja pregătite nominalizări pentru mai multe ministere importante, deși unele dintre ele ar putea fi schimbate în urma negocierilor.

La Ministerul Afacerilor Interne este vehiculat Marian Neacșu, care ar putea ocupa și funcția de vicepremier. La Justiție ar urma să rămână Radu Marinescu, susținut de organizația PSD Dolj, în timp ce la Sănătate este luată în calcul revenirea lui Alexandru Rogobete.

Ministerul Agriculturii ar putea fi condus din nou de Florin Barbu, iar pentru Ministerul Muncii sunt discutate două variante: Florin Manole și Ciprian Văcaru, fost secretar de stat.

La Transporturi sunt vehiculate numele lui Ionuț Mașala și Ciprian Șerban. Primul nu este membru PSD, dar ar putea conduce ministerul ca propunere susținută de social-democrați.

Pentru Ministerul Economiei sunt luați în calcul Radu Oprea și Daniel Zamfir.

Ministerul Mediului i-ar putea reveni lui Mihai Ghigiu, iar pentru Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este vehiculat Eugen Teodorovici.

PSD ar urma să preia și Ministerul Dezvoltării, portofoliu deținut anterior de UDMR, prin Cseke Attila. Pentru această funcție există însă negocieri între organizațiile județene ale partidului, fiind vehiculat inclusiv numele lui Romeo Lungu.

Ministerele care ar urma să revină tehnocraților și apropiaților președintelui

În paralel, o serie de portofolii ar urma să fie atribuite unor persoane din afara PSD, inclusiv unor tehnocrați și unor nume agreate de președintele Nicușor Dan.

La Ministerul Afacerilor Externe este vehiculat Dan Neculăescu, ambasadorul României la NATO. Acesta este luată în calcul și varianta ca acesta să preia Apărarea, iar Externele să îi revină lui Vlad Ionescu, consilier în cadrul Administrației Prezidențiale.

Ministerul Finanțelor ar urma să fie condus în continuare de Alexandru Nazare, fost membru PNL, în timp ce la Educație este vehiculat Sorin Costreie, consilier prezidențial.

Ministerul Culturii ar urma să revină unui tehnocrat. De asemenea, pentru noul portofoliu al Comunicațiilor și Inteligenței Artificiale este vehiculat Bogdan Dumitru, ca independent.

Pentru funcția de vicepremier fără portofoliu este discutat tot Marian Neacșu.

Cum se compară viitorul Guvern cu cele mai puternice guverne PSD din ultimii 25 de ani

O privire asupra guvernelor formate după anul 2000 arată că social-democrații au mai controlat ponderi foarte mari din Executiv, în special atunci când au condus guvernarea sau au avut parteneri de coaliție mai mici.

Guvernul Adrian Năstase, învestit în decembrie 2000, avea 26 de funcții cu rang de ministru, toate atribuite PDSR, formațiune care avea să devină PSD în 2001. Astfel, partidul deținea 100% dintre aceste funcții.

În 2017, Guvernul Sorin Grindeanu, format de PSD împreună cu ALDE, avea 26 de portofolii cu rang de ministru, dintre care 22 reveneau social-democraților. Ponderea PSD era de 84,6%.

Tot în 2017, Guvernul Mihai Tudose avea 21 de portofolii atribuite PSD dintr-un total de 26, ceea ce reprezenta 80,8%. O distribuție similară s-a regăsit în Guvernul Viorica Dăncilă, învestit în ianuarie 2018, când social-democrații controlau tot 21 dintre cele 26 de portofolii.

Anterior, Guvernul Victor Ponta IV, învestit în decembrie 2014, avea 14 portofolii atribuite PSD dintr-un total de 21, adică 66,7%.

În perioada recentă, ponderea social-democraților a scăzut. Guvernul Marcel Ciolacu I, învestit în iunie 2023, avea nouă portofolii PSD dintr-un total de 18, respectiv 50%. În Guvernul Marcel Ciolacu II, format în decembrie 2024, PSD controla opt dintre cele 16 portofolii, reprezentând tot 50%.

Cifrele istorice includ și unele funcții cu rang de ministru care nu reprezentau ministere distincte, astfel că nu sunt perfect comparabile cu structura de 17 ministere discutată pentru Cabinetul Niculescu.

Decizia este la PSD. Social-democrații se tem să nu deconteze singuri guvernarea

Deși negocierile privind portofoliile sunt avansate, intrarea PSD la guvernare nu este încă definitivă.

Conducerea partidului urmează să decidă miercuri, în cadrul reuniunii Comitetului Politic Național, dacă acceptă formula propusă de Luca Niculescu.

Una dintre principalele rezerve ale social-democraților privește asumarea aproape exclusivă a responsabilității politice pentru măsurile economice și bugetare pe care viitorul Guvern va trebui să le adopte.

PSD ar prefera o formulă în care și alte partide să participe efectiv la guvernare, astfel încât responsabilitatea pentru deciziile dificile să fie împărțită.

În lipsa unui asemenea acord, partidul riscă să se afle în situația de a controla majoritatea ministerelor, dar și de a suporta cea mai mare parte a costurilor electorale ale guvernării.