Ianuarie 2026, cea mai întunecată lună din ultimii 30 de ani în Peninsula Iberică

Potrivit Agenției Statale de Meteorologie din Spania (Aemet), în ianuarie 2026 s-au înregistrat, în medie, 119 litri de precipitații pe metru pătrat în zona continentală a țării, cu 85% peste media perioadei 1991-2020. Pentru comparație, o abatere de acest nivel este considerată foarte mare în statisticile climatice.

În bilanțul climatic publicat marți, Aemet a precizat că luna a fost „foarte umedă în ceea ce privește precipitațiile și normală din punct de vedere al temperaturilor”.

Precipitații cu 85% peste normal

Concret, ianuarie a avut „un caracter foarte umed, cu o valoare medie de 119,3 litri pe metru pătrat în Spania peninsulară, ceea ce reprezintă 185% din valoarea normală a lunii, adică cu 85% peste acest nivel mediu (perioada de referință: 1991-2020)”.

A fost a șaptea cea mai ploioasă lună ianuarie din 1961 până astăzi și a doua din secolul XXI, depășită doar de ianuarie 2001.

Zonele cele mai afectate au fost litoralul mediteranean, în special Comunitatea Valenciană și regiunea Murcia, dar și anumite regiuni din nordul țării. În schimb, zona de coastă din nord, la Marea Cantabrică, a avut valori apropiate de normal și chiar areale mai uscate. În arhipelagurile spaniole, Baleare și Canare, caracterul dominant a fost umed sau foarte umed.

Cea mai puțină lumină din 1996

Dincolo de ploi, un alt efect resimțit puternic de populație a fost lipsa soarelui. Ianuarie 2026 a fost luna cu cele mai puține ore de soare din 1996 și a doua cea mai întunecată din seria de date începută în 1984.

Datele au fost analizate de cercetătorul Dominic Royé, de la Misiunea Biologică din Galicia, pe baza informațiilor furnizate de Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT).

Potrivit acestuia, ianuarie a înregistrat cea mai mare anomalie negativă din toată seria, cu 29 de ore de soare mai puțin decât media obișnuită. Singura lună care a depășit acest record rămâne ianuarie 1996, când s-au înregistrat 33 de ore în minus.

În mod normal, în Spania continentală se înregistrează aproximativ 185 de ore de soare într-o lună ianuarie. Diferențele regionale sunt însă foarte mari: în nord sunt între 100 și 120 de ore, iar în sud pot ajunge la 250-270 de ore.

În 2026, aproape întreg teritoriul s-a situat sub aceste valori. Excepțiile au fost Murcia, Almería și Insulele Baleare, unde nivelul de însorire s-a menținut în limite normale.

În Galicia, scăderi de peste 50%

Cele mai mari abateri s-au înregistrat pe fațada atlantică și în nord-vestul țării. În orașele din Galicia, reducerea orelor de soare a fost spectaculoasă.

La Santiago de Compostela, numărul de ore de soare a scăzut cu aproape 50% față de media obișnuită pentru această perioadă. În Vigo, reducerea a fost de 48%, iar în A Coruña de 46%. Și mai pronunțate au fost scăderile în Ourense, cu 57%, Pontevedra, cu 56%, și Lugo, cu 55%.

Prin comparație, în alte orașe mari din Spania, scăderile au fost mai moderate: Madrid 20%, Sevilla 30%, Gijón 40% și Burgos 40%.

Specialiștii explică faptul că relieful joacă un rol important. În zonele montane, reducerea orelor de soare este de obicei mai accentuată, în timp ce pe coastă norii se pot dispersa mai rapid, ceea ce limitează impactul.

Norii sunt principala cauză a scăderii numărului de ore de soare, însă cantitatea de ploaie nu înseamnă automat mai puțină lumină. Cerul poate fi acoperit fără să plouă, iar uneori pot exista episoade scurte, dar intense, de precipitații, urmate de perioade senine. În plus, în ianuarie zilele sunt oricum mai scurte decât în lunile de vară, ceea ce amplifică senzația de întuneric.

Impact asupra stării de spirit

Reducerea orelor de soare are efecte directe asupra stării de spirit, un fenomen cunoscut și în România, mai ales în zonele nordice sau în perioadele cu ierni prelungite.

„Are un efect fiziologic, dar și psihologic, pentru că ne deprimă adesea, mai ales pe cei care locuim în nord”, a explicat Dominic Royé.

Cercetătorul subliniază că, uneori, percepția populației poate fi influențată și de contextul mediatic. Chiar dacă datele nu indică neapărat un an extrem comparativ cu alții, senzația de vreme rea persistentă poate fi amplificată.

„În presă se vorbește constant despre furtuni, mai ales că sunt fenomene de impact major și fiecare primește un nume”, a mai spus el.

Ultima furtună a fost Marta, a 13-a furtună de impact major din acest sezon. Aemet a precizat că este cel mai timpuriu moment din istorie când s-a ajuns la litera „M” în denumirea furtunilor, recordul anterior fiind furtuna Myriam, numită pe 3 martie 2020. Începând de miercuri, o nouă furtună, Nils, urmează să ajungă în Spania.