Ioan-Aurel Pop intră în disputa despre Mihai Viteazul: „Mă mir mereu de prostia naturală”. Mesaj dur în plină polemică despre „unirea” din 1600

Ioan-Aurel Pop a publicat marți un mesaj tranșant despre controversele privind personalitatea lui Mihai Viteazul, în contextul împlinirii a 425 de ani de la moartea voievodului.

Istoricul, care a condus Academia Română între 2018 și 2026, înainte ca Marius Andruh să fie ales președinte al instituției în aprilie anul acesta, susține că dezbaterea și critica sunt legitime, însă trebuie făcute pe baza documentelor și a cercetării de specialitate.

„Problema nu este că unii critică personalitatea lui Mihai Viteazul, ci faptul că se bagă în treabă oameni care nu au citit niciun izvor despre Mihai. Nu neapărat un izvor în original (adică în latină, germană, maghiară, turcă, franceză, italiană etc.), cu prescurtări și chei paleografice grele – treabă pe care o fac numai specialiștii – ci unul publicat și tradus în română”, afirmă Ioan-Aurel Pop în postarea sa.

Academicianul recomandă, între altele, lucrarea fundamentală „Mihai Viteazul”, semnată de istoricul P.P. Panaitescu, și critică verdictele construite „pe bază de impresii «progresiste», «neomarxiste», xenofobe, șovine, antiromânești”.

„Oare de ce, de PN, când se va ocupa cineva?”

Ioan-Aurel Pop își construiește mesajul și în jurul unei ironii referitoare la inteligența artificială.

„Și eu am opinii despre fizica nucleară, despre teoria relativității, despre metalele rare și chiar despre plantele de leac, dar mă limitez la observații de profan, de nespecialist. Și am învățat să o fac fără ostentație, cu respect pentru cei care știu domeniile respective în funcție de meseriile lor”, spune istoricul.

El adaugă că nu vorbește prea mult nici despre inteligența artificială, pentru ca apoi să lanseze una dintre cele mai dure formulări din postare:

„Dar nu mă pot împiedica să mă mir mereu de prostia naturală (PN)! Oare de ea, de PN, când se va ocupa cineva?”

Concluzia fostului șef al Academiei este că specializarea ar trebui respectată inclusiv în spațiul public: „Toți oamenii de lumea asta poate să fie criticați, dar cu decență și în cunoștință de cauză”.

Disputa a fost reaprinsă de Călin Georgescu

Intervenția lui Ioan-Aurel Pop vine după mai multe zile în care Mihai Viteazul a fost folosit și în dispute politice contemporane.

Pe 9 august, Călin Georgescu a publicat un mesaj în care l-a numit pe Mihai Viteazul „primul domnitor din istorie care a făurit cu sabia unirea românilor”. Fostul candidat la alegerile prezidențiale a făcut apoi o paralelă între Imperiul Habsburgic și adversarii politici pe care îi numește în prezent „globaliști anticreștini”.

Georgescu a susținut că nu doar Mihai Viteazul ar fi reprezentat un pericol pentru interesele habsburgice, ci și „ideea pe care o întruchipa: unitatea românilor”, afirmând că, în prezent, „aceleași interese imperiale” s-ar teme de românii uniți.

Declarațiile au provocat reacții tocmai în privința unei probleme intens discutate de istoriografie: poate fi acțiunea politică a lui Mihai din 1600 privită drept o „unire a românilor” în sensul pe care conceptul l-a dobândit în epoca modernă?

Andrei Caramitru a mers în direcția opusă: „România modernă și-a fabricat precursorul”

Andrei Caramitru a publicat, la rândul său, o amplă intervenție în care a atacat interpretarea naționalistă a episodului din 1600.

„Mihai Viteazul cel real are foarte puține în comun cu eroul național pe care îl știm cu toții”, a susținut Caramitru, argumentând că imaginea voievodului drept precursor al României moderne a fost construită în principal în secolul al XIX-lea și apoi consolidată în perioada național-comunistă.

Caramitru și-a rezumat teza prin afirmația că nu Mihai Viteazul ar fi anticipat România modernă, ci România modernă „s-a uitat înapoi și și-a fabricat precursorul de care avea nevoie”.

Imaginea lui Mihai ca simbol al unității naționale s-a consolidat într-adevăr în istoriografia secolului al XIX-lea, un rol major având lucrarea lui Nicolae Bălcescu „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul”. Acest lucru nu înseamnă însă, în sine, că acțiunile politice și militare ale domnitorului din 1599-1600 pot fi reduse exclusiv la un „mit” ulterior.

Ioan-Aurel Pop: Mihai Viteazul nu a încercat să creeze România modernă

Într-un interviu publicat marți, istoricul afirmă explicit că Mihai Viteazul nu a creat România și nici nu putea urmări, în contextul anului 1600, constituirea statului național care avea să apară câteva secole mai târziu. În schimb, Pop consideră excepțional faptul că un conducător român a ajuns să exercite autoritatea, fie și pentru scurt timp și în formule politico-juridice diferite, asupra Țării Românești, Transilvaniei și Moldovei.

Mihai Viteazul a cucerit Transilvania după victoria de la Șelimbăr din 1599 și a preluat în 1600 și Moldova, ajungând astfel pentru o perioadă scurtă la conducerea celor trei principate. Interpretarea semnificației acelui episod – proiect de putere specific epocii, etapă a luptei antiotomane sau precursor simbolic al unității naționale – a rămas una dintre temele importante ale istoriografiei românești.

Ioan-Aurel Pop invocă, în apărarea importanței domniei lui Mihai în Transilvania, inclusiv deciziile dietelor convocate în acea perioadă, măsuri privind clerul ortodox și prezența românilor în structurile politice și administrative.

425 de ani de la uciderea lui Mihai Viteazul

Discuția are loc chiar în preajma comemorării a 425 de ani de la moartea voievodului. Confuzia dintre 9 și 19 august vine din folosirea a două calendare: moartea este datată 9 august 1601 în calendarul iulian folosit în Țara Românească și 19 august în calendarul gregorian aflat atunci în uz în Transilvania.

Mihai Viteazul a fost ucis în tabăra de lângă Turda, după victoria de la Guruslău, de militari trimiși de generalul Giorgio Basta. Pe 19 august 2026 sunt programate la Turda manifestări de comemorare a voievodului, la monumentul din apropierea Mănăstirii Mihai Vodă.