Pentagonul își alege aliații pentru discuțiile despre viitorul NATO. Marea Britanie și Franța, printre țările excluse

Pentagonul pregătește pentru luna octombrie, în Polonia, o nouă reuniune a unui grup restrâns de state NATO. Marea Britanie, Franța și statele baltice nu au fost invitate. Formatul nu este însă nou: Elbridge Colby, subsecretarul american pentru politica de apărare, a organizat deja două întâlniri similare cu șase aliați europeni.

Un cerc restrâns pentru viitorul NATO

Norvegia, Suedia, Finlanda, Polonia, Germania și Țările de Jos sunt cele șase state implicate până acum în aceste discuții, potrivit POLITICO, care citează șase diplomați familiarizați cu pregătirile. Scopul întâlnirilor este elaborarea unor propuneri privind viitorul NATO, care ar urma să fie prezentate ulterior întregii Alianțe.

Decizia de a lăsa în afara discuțiilor alte state importante a provocat însă nemulțumire. Marea Britanie, Franța și țările baltice au un rol important în apărarea Europei, iar unele dintre acestea au atins sau chiar au depășit obiectivele privind cheltuielile pentru apărare cerute de administrația americană.

Un oficial dintr-o țară care nu a fost invitată a declarat că aliații încearcă să afle după ce criterii au fost selectați participanții și care este scopul acestor întâlniri.

Casa Albă și Pentagonul nu au oferit explicații privind criteriile de selectare a statelor participante.

Aliați care „își îndeplinesc rapid angajamentele”

Prima reuniune a acestui format a avut loc în iunie, la Bergen, în Norvegia. După întâlnire, subsecretarul american Elbridge Colby a explicat că au fost selectați aliați NATO care își îndeplinesc rapid angajamentele privind cheltuielile pentru apărare, au capacitatea de a contribui și sunt pregătiți pentru discuții concrete.

Formatul a ajuns să fie cunoscut drept „Bergen Group” („Grupul de la Bergen”). Colby a susținut ulterior că inițiativa nu urmărește crearea unei structuri paralele în cadrul NATO, ci accelerarea unor schimbări la nivelul Alianței. El a menționat, de asemenea, că ideea este de a antrena întreaga organizație în acest proces și de a consolida capacitatea militară a Europei.

Un diplomat dintr-un stat participant a susținut, la rândul său, că grupul nu este menit să divizeze NATO. Acesta a recunoscut însă că excluderea unor aliați a provocat nemulțumiri, mai ales în condițiile în care unele dintre țările rămase pe dinafară își îndeplinesc obiectivele privind cheltuielile pentru apărare.

Danemarca, următoarea pe lista Pentagonului

Selecția statelor a ridicat semne de întrebare inclusiv în rândul unor participanți. Diplomații se întreabă de ce au fost lăsate în afara discuțiilor unele dintre cele mai importante puteri militare europene, în special Marea Britanie și Franța.

În urma acordului privind extinderea prezenței militare americane în Groenlanda, Danemarca ar putea fi următoarea țară inclusă în grup.

Administrația americană a intensificat în ultimele luni presiunile asupra aliaților NATO. Donald Trump a criticat în repetate rânduri statele care, în opinia sa, nu contribuie suficient la apărarea comună, iar secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a vorbit despre aliați „model”, avertizând că statele care nu susțin interesele SUA ar putea suporta consecințe.

Tocmai acest context alimentează îngrijorările unor diplomați că formatul restrâns ar putea duce la apariția unor categorii diferite de aliați în interiorul NATO.

„Dacă încearcă să împartă NATO între cei buni și cei răi, este periculos pentru SUA. Dar pentru Europa, este existențial”, a declarat unul dintre diplomații citați.