Sunt cu adevărat nesănătoase snackurile ultraprocesate? Explicația experților și topul țărilor cu cel mai mare consum de astfel de alimente

În anii 2000, cercetătorul brazilian Carlos Monteiro a observat o tendință surprinzătoare: gospodăriile din Brazilia cumpărau mai puțin zahăr și sare decât în deceniile anterioare, dar obezitatea și diabetul de tip 2 erau în creștere. Analizele au arătat că zahărul și sarea nu dispăreau din dietă, ci erau consumate prin produse gata preparate, precum cereale pentru micul dejun, pizza congelată sau supe deshidratate. Monteiro și colegii săi au numit aceste produse „alimente ultraprocesate” (UPF), termen introdus într-un articol științific în 2009, scrie Nature.com.

De atunci, numeroase cercetări au legat consumul ridicat de UPF de obezitate și alte probleme de sănătate. În 2014, Brazilia a inclus în ghidurile oficiale recomandarea de a evita aceste alimente, urmată de țări precum Franța, Belgia și Israel. În Statele Unite, secretarul pentru Sănătate Robert F. Kennedy Jr. a declarat recent că UPF „otrăvesc poporul american”, iar guvernul american a lansat o agendă de cercetare pentru a evalua impactul lor asupra sănătății.

România: ponderea aportului caloric este estimată la 15%

Studiile sugerează că UPF reprezintă aproape 60% din aportul caloric în SUA și Marea Britanie, 48% în Canada și 42% în Australia. În schimb, în România ponderea este estimată la doar 15%, în Italia 18%, Brazilia 22% și Franța 31%. Creșterea consumului de alimente ultraprocesate a fost corelată cu riscuri mai mari de obezitate, boli cardiovasculare, diabet de tip 2, cancer, boli hepatice și chiar afecțiuni psihice, precum depresia și anxietatea.

Mai mult de jumătate din caloriile consumate de americani sunt din alimente ultraprocesate

Studiu: Alimentele ultraprocesate încetinesc pierderea în greutate chiar și în cazul unei diete sănătoase

Un studiu realizat la Harvard pe peste 110.000 de adulți americani, monitorizați timp de peste 30 de ani, a arătat că persoanele cu cel mai mare consum de UPF au avut un risc cu 4% mai ridicat de mortalitate generală. Riscul a fost mai mare pentru bolile neurodegenerative, dar nu pentru cancer sau afecțiuni cardiovasculare. Cercetătorii au constatat că efectele negative erau mai reduse la persoanele cu o alimentație echilibrată, bogată în legume și nuci, chiar dacă includeau și UPF.

Compoziția nutrițională nu explică totul

Totuși, compoziția nutrițională nu explică totul. Într-un studiu clinic realizat în Marea Britanie, persoane supraponderale au urmat două diete considerate sănătoase: una bazată pe UPF și una pe alimente minim procesate. Ambele aveau niveluri similare de proteine, grăsimi și carbohidrați, însă participanții au pierdut în medie dublu în greutate cu dieta bazată pe alimente minim procesate.

Un alt experiment, condus de Kevin Hall la National Institutes of Health din SUA, a arătat că participanții consumau în medie cu 500 de calorii mai mult pe zi pe o dietă cu UPF, chiar dacă meniurile erau echilibrate nutrițional. Aceștia au luat în greutate pe dieta cu UPF și au slăbit pe cea cu alimente neprocesate.

Cercetătorii sugerează că factori precum densitatea energetică și textura alimentelor influențează viteza de consum și senzația de sațietate. Studiile recente indică faptul că nu doar nivelul de grăsimi și zahăr contează, ci și modul în care procesarea face alimentele mai „hiper-palpitante” și ușor de mâncat în cantități mari.